Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că primarul municipiului sibiu, Klaus-Werner Iohannis a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală.
Potrivit ANI, Iohannis a semnat, la 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Iohannis a deţinut funcţia de preşedinte al FDGR în perioada 2002 – 2013.
„Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus-Werner Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operaţional: Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 «Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public»”, se arată, joi, într-un comunicat de presă al ANI.
Inspectorii de integritate au mai stabnilit că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.
Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora „aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”.
Primarul municipiului Sibiu a încălcat, conform ANI, şi dispoziţiile art. 2531 din Codul Penal, potrivit cărora „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.
Astfel, ANI a sesizat Parchetului cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.
ANI a precizat că Iohannis a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.
Klaus Iohannis a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare, susţine ANI.
Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.
Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului, a precizat ANI.
În 24 aprilie, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi la SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
În 16 mai, Iohannis spunea că „nu a intrat bine” în PNL, că ANI „şi-a amintit” de el şi „iar a găsit o speţă de incompatibilitate”, menţionând că, în opinia sa, este o confuzie pe care o face ANI.
„Există societatea Pieţe, care a fost înfiinţată de noi acum câţiva ani. ANI spune că sunt incompatibil pentru că reprezint municipiul Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor, lucru total fals. Nu am avut niciodată un astfel de mandat, deci nu există cauza. A doua se referă la Societatea Apă Canal, societatea care, după înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), a devenit operator regional. Toţi primarii comunităţilor care sunt în ADI Apă sunt şi reprezentanţii comunităţilor lor în Adunarea Generală a Acţionarilor la Apă Canal, care este operator regional, având comunităţi din judeţele Sibiu şi Braşov”, explica Iohannis, care adăuga că legea incompatibilităţilor prevede că primarul nu poate fi acţionar în AGA a unor societăţi de interes local, fără a face referire la societăţile regionale.
Klaus Iohannis a contestat decizia ANI în 31 mai, la Curtea de Apel Alba-Iulia.
În 2 iulie, ANI a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de strămutare a dosarului de incompatibilitate, de la Curtea de Apel Alba Iulia la o altă instanţă egală în grad. Cererea va fi judecată de instanţa supremă în 20 septembrie.
În paralel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 iulie, să respingă cererea prin care ANI a solicitat, pe lângă strămutarea dosarului, suspendarea judecării cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia până la soluţionarea cererii de strămutare. În această situaţie, dosarul îşi continuă cursul în instanţă la Curtea de Apel Alba-Iulia.
Iohannis afirma, în 18 iulie, că se apără singur în procesul pe care l-a intentat ANI, precizând că întâmpinările şi intervenţiile le semnează în nume propriu.
În 24 iulie, cererea primarului din Sibiu, Klaus Iohannis, de suspendare a raportului de evaluare prin care ANI constata că edilul se află în incompatibilitate a fost respinsă de Curtea de Apel Alba Iulia, iar procesul în care Iohannis a cerut şi anularea actului va avea un nou termen în 16 septembrie.
Klaus Iohannis este prim-vicepreşedinte al PNL şi exercită al patrulea mandat consecutiv de primar al municipiului Sibiu.