Vestea armistiţiului încheiat între Kiev şi rebeli proruşi vineri la Minsk – destinat să pună capăt celor cinci luni de lupte sângeroase, soldate cu aproximativ 2.600 de morţi, potrivit ONU – a fost primită cu prudenţă de către Occident, care acuză Kremlinul de escaladarea tensiunilor.
Potrivit relatărilor din ultimele zile, Rusia a desfăşurat trupe regulate în regiune, iar cele 28 de state membre ale Uniunii Europene urmează să adopte luni în mod oficial noi sancţiuni economice împotriva Moscovei, sancţiuni care vor intra în vigoare începând de marţi.
Acest nou pachet de sancţiuni cuprinde măsuri mai restrictive privind accesul companiilor ruseşti la pieţele occidentale de capital, de apărare, produse cu dublă utilizare civilă şi militară şi tehnologii sensibile. Totodată, acesta include o nouă listă cu nume de persoane vizate de îngheţarea activelor şi interzicerea vizei în UE.
Rusia, a cărei economie începe să se resimtă în urma măsurilor restrictive impuse până acum de UE şi SUA, a avertizat că va reacţiona în cazul unor noi sancţiuni din partea Uniunii Europene.
Cu toate acestea, UE ‘este pregătită să revină’ asupra sancţiunilor în cazul în care armistiţiul în estul Ucraina ‘este durabil’ şi (sau) dacă încep negocierile de pace, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Armistiţiul este ameninţat, în special, de situaţia fragilă din zona portului strategic Mariupol, ultimul oraş important din regiune aflat încă sub controlul Ucrainei, unde s-au desfăşurat lupte şi în noaptea de duminică spre luni, potrivit armatei ucrainene.
De mai multe zile, rebelii încearcă să ia cu asalt acest port strategic la Marea Azov. O femeie a fost ucisă de tiruri în noaptea de sâmbătă spre duminică, aceasta fiind prima victimă după încetarea focului vineri.
Comandantul unui punct de control la ieşirea din oraş a declarat pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că ‘rachete au căzut aici în timpul nopţii’, iar cele mai apropiate lupte s-au dat la o distanţă de 2 km.
‘Consolidăm punctul de control’, a adăugat el, în timp ce trei buldozere acţionau aparent pentru consolidarea tranşeelor de apărare.
Situaţia părea calmă luni dimineaţă la acest punct de control, de care era imposibil de trecut.
Pe pagina sa de Facebook, serviciul de presă al operaţiunii antiteroriste a afirmat că, în cursul ultimelor 24 de ore, rebelii proruşi au încălcat de ‘cinci ori’ armistiţiul, menţionând în special tirurile insurgenţilor asupra poziţiilor armatei ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk, două bastioane ale separatiştilor.
Un purtător de cuvânt militar al Kievului indicase că o coloană rusă a fost văzută trecând duminică în regiunea rebelă Lugansk, inclusiv ‘tancuri T-72 şi sisteme de rachete antiaeriene Strela şi Vitiaz’, dar Moscova a dezminţit orice implicare a sa cu trupe în teren.
Protocolul acordului de încetare a focului, semnat vineri la Minsk, şi făcut public de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) stipulează ‘statut special’ pentru regiunile controlate de separatişti şi alegeri în regiunile Doneţk şi Lugansk.
În pofida încălcării armistiţiului, acest statut urmează să fie discutat peste o săptămână la Minsk, a indicat ‘premierul’ autoproclamatei republici Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, care ar dori să adauge la acest acord deja încheiat ‘recunoaşterea independenţei (lor)’.
Proclamarea armistiţiului este un succes pentru insurgenţi şi Rusia, iar Kievul pare să fi pierdut mai multe oraşe din Est după înaintarea victorioasă a rebelilor, ajutaţi de militari ruşi în teren, conform Occidentului.
La rândul său, NATO desfăşoară până la 10 septembrie exerciţii militare în ţările baltice, în Germania şi în Polonia, ceea ce ar trebui să proclame ‘tare şi clar’ că Alianţa Nord-Atlantică este pregătită să apere ţările aliate, a declarat sâmbătă, la Riga, un înalt responsabil militar, generalul Hans-Lothar Domrose