‘Scopul acestei legi nu este ca cineva, un avocat de exemplu, să îşi creeze o sursă suplimentară de venit. Depinde de perspectiva din care priveşti. Întotdeauna există persoane care fie au un interes profesional, fie un interes particular. Profesional, interesul debitorului trebuie urmărit de ANPC. Este evident că o autoritate, care este înfiinţată special şi are această competenţă în materia protecţiei consumatorului, trebuie să îşi facă foarte atent treaba şi chiar să producă material informativ, pentru că domniile lor au un aparat, dânşii ştiu să gestioneze lucruri de tipul acesta, cum să producă informaţie pentru cetăţean. Noi, la Ministerul Justiţiei, avem obligaţia să ţinem balanţa dintre creditori şi debitori în echilibru’, a spus, joi, Liviu Stancu, într-o conferinţă privind insolvenţa persoanelor fizice.
Citeşte tot ce trebuie să ştii despre Legea falimentului personal aici
Vezi forma finală a legii insolvenţei persoanelor fizice aici
Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 26 iunie şi va intra în vigoare la şase luni de la publicare, respectiv pe 26 decembrie 2015.
‘În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că un rol foarte important îl are propria educaţie. Nu poţi accesa datorii – şi nu vorbesc strict de datorii bancare, fără să cunoşti termenii unui astfel de contract. Textul legii nu se referă numai la aspectele legate de bănci. Textul se referă la datorii în valoare de 15 salarii minime pe economie, iar asta înseamnă şi o datorie privată la un prieten. În momentul în care apelezi la un împrumut, ai o minimă obligaţie să înţelegi cum funcţionează. Cred că pe lângă propria atenţie, în sensul lecturării textului de lege, nu este fabulos de tehnic, este un text care poate fi înţeles de oameni obişnuiţi. Dar aceştia ar trebui sprijiniţi de ANPC şi de societatea civilă care, până acum ceva timp, spunea că nu are subiecte de discutat în afară de anticorupţie. Societatea civilă are, iată, un material în faţă şi poate să creeze pe baza acestuia aplicaţii ale informaţiei’, a subliniat oficialul de la Ministerul Justiţiei.
Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit.