ANPC devine un mini-BNR! 140 de recuperatori de creanţe şi intermediari credite au notificat Protecţia Consumatorului

Până la data de 31 decembrie, recuperatorii de creanţe din România şi brokerii de credite aveau obligaţia conform OUG 52/2016 care transpune în legislaţia românească Directiva 17 europeană/2014, să se înregistreze la ANPC.

Reprezentanţii KRUK România, una dintre cele mai mari societăţi în cauză, ne-au declarat că societatea „a depus la ANPC documentele necesare pentru înregistrare la data de 12.12.2016 şi a primit confirmarea oficială de înregistrare la data de 28.12.2016, cu menţiunea că numărul de înregistrare va fi comunicat ulterior de către ANPC”.

La rândul său, ANPC ne transmite că au fost înregistrate 40 de entităţi din categoria recuperatorilor de creanţe care îndeplinesc condiţiile de admitere de activitate pe piaţa românească. Potrivit ordonanţei de la 1 ianuarie 2017, recuperatorii de creanţe, intermediarii de credite şi dezvoltatorii imobiliari sunt obligaţi să se înregistreze la ANPC. În privinţa brokerilor de credite, până acum, au depus cereri de înregistrare 100 din circa cei 150 existenţi.

ANPC are obligaţia, potrivit legii, să înregistreze sau să interzică practica, în anumite condiţii, a recuperatorilor de creanţe şi a brokerilor de credite. Potrivit ordonanţei de transpunere a Directivei, „entitățile de recuperare creanțe, respectiv creditorii non-bancari, raportează Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor numărul de cazuri, respectiv de contracte de credite aflate în curs de derulare, în condițiile prevăzute prin Ordinul Președintelui Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor”.

Reprezentanţii KRUK au precizat dealtfel în răspunsul lor că “societatea, conform prevederilor OUG 52/2016, trebuie să raporteze anumite date statistice despre cazurile pe care le administrează şi să respecte prevederile OUG 52/2016”. În plus faţă de recuperatorii de creanţe, intermediarii de credite va trebui să facă dovada unei asigurări de răspundere civilă profesională sau a unei garanţuii stabilită în conformitate cu legislaţia europeană. Din informaţiile noastre, o astfel de asigurare este de circa 750.000 de euro pentru un broker.

În acest context, ANPC are ceva mai mult de lucru pe zona financiară, urmând ca  până la 21 martie să realizeze Registrul Unic, în care vor fi înregistrate entităţile aprobate de ANPC şi care în viitor vor prezenta rapoarte statistice privind activitatea lor, Normerle Metodologice de raportare şi procedurile de lucru. De asemenea, ANPC poate colabora şi solicita informaţii de la BNR şi se poate adresa Autorităţii Bancare Europene în caz de necooperare în obţinerea informaţiilor dintre Autoritate şi alte instituţii ale statului, inclusiv BNR. “Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor poate sesiza Autoritatea Bancară Europeană atunci când este refuzată o cerere de cooperare, în special un schimb de informații, sau când nu i s-a dat curs într-un termen rezonabil, solicitând asistența Autorității Bancare Europene în conformitate cu artico-lul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei”, după cum precizează Ordonanţa.

Aşa cum arată şi repezentanţii KRUK România, toate aceste modificări vin în sprijinul consumatorului şi vor ajuta la formarea unei pieţe mai disciplinate: ”Consumatorul este protejat de o terţă parte independentă care se asigură că drepturile şi obligaţiile sunt respectate, astfel, interacţiunea dintre consumator şi compania de colectare se bazează pe o abordare onestă şi transparentă. Calitatea serviciilor oferite va fi aceeaşi pe parcursul relaţiilor dintre părţi”.

Dintre prevederile OUG 52, adoptată în luna septembrie a anului trecut, menţionăm interdicţia, între altele, de cesionare a contractului de credit şi a accesoriilor, a creanţei către o entitate care nu are sediul social, sucursală sau reprezentant în România, dar şi utilizarea de tehnici care să hărţuiască sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanţelor, contactarea consumatorului la locul de muncă, precum şi comunicarea entităţii de recuperare creanţe cu consumatorul în intervalul orar 20,00 – 9,00.

Aspecte precum reglementarea comisioanelor, comunicarea cu debitorii sau convertirea creditului sunt transpuse la nivel național din dispoziţiile Directivei nr. 2014/17/UE şi reglementează practicile naţionale. Potrivit acestora, este permisă conversia creditelor într-o altă valută de câte ori se constată o depreciere mai mare de 20%, iar rata creditului imobiliar trebuie să scadă cu minimum 10% în acest caz. OUG prevede clar ce fel de comisioane au voie băncile să perceapă şi în ce condiţii acestea pot sau nu să fie modificate în deplin acord şi cu semnătura clientului, pentru a preîntâmpina apariţia clauzelor abuzive în contractul de credit pentru achiziţia unui imobil. În cazul în care clientul nu este de accord cu noile condiţii cerute de bancă, banca este obligată să continue contractul în forma iniţială.