ANRE: Aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România deţin contoare inteligente de măsurare a electricităţii

‘În perioada 2015 – 2016, au fost integraţi 443.000 de clienţi, ceea ce reprezintă 4,8% din numărul total de 9,3 milioane de consumatori alimentaţi la joasă tensiune. Costul total a fost de 164,8 milioane de lei, iar costul unitar a fost de 370 de lei pe client’, a spus Ispas, într-o conferinţă privind contorizarea inteligentă, organizată de Banca Mondială.

Beneficiile acestor proiecte-pilot au inclus reducerea costurilor, cum ar fi cel de citire a contoarelor. Operatorii au raportat că, faţă de costul iniţial de 2 – 15 lei pe client, s-a obţinut o reducere între 20% şi 95%, conform datelor ANRE.

În ceea ce priveşte reducerea consumului comercial în reţea, acesta s-a redus cu 1 – 15%, iar cel tehnic, până la 5 procente. Costurile cu deconectarea şi reconectarea, între 4 şi 40 de lei pe client, au fost reduse cu până la o medie de 15 lei pe client, respectiv 80% din costul iniţial.

‘Toate aceste date arată, pe de o parte, că sunt foarte diferite şi ne aşteptam să fie diferite aceste rezultate, iar această dispersie se datorează lipsei unei metode unitare şi reglementate privind monitorizarea acestor beneficii şi, de aici, ne-am propus să rezolvăm această problemă’, a precizat Ispas.

În ceea ce priveşte dorinţa operatorilor de a implementa aceste sisteme, datele ANRE arată că trei dintre distribuitori au în plan, în perioada 2017 – 2018, integrarea a 70-80% dintre clienţi, doi dintre ei – a 40-50% dintre clienţi, iar alţi trei operatori vor integrarea a 10-30% dintre consumatorii racordaţi.

‘Autoritatea a emis Ordinul 25 din 2018 care permite continuarea realizării unor astfel de proiecte, iar, în urma emiterii acestui ordin, cinci operatori au programat pentru 2018 să integreze 270.000 de clienţi în valoare totală de 78,6 milioane de lei, cu un cost mediu de 290 de lei pe client’, a mai spus Maria Ispas.

Anterior, în cadrul aceleiaşi conferinţe, Henorel Soreaţă, vicepreşedinte al ANRE, a declarat că reglementatorul a propus modificarea Legii energiei, dar şi a altor acte normative pe această temă, întrucât instalarea de contoare inteligente la 80% dintre consumatorii de energie din România nu este fezabilă până în anul 2020.

‘Încă din 2012, prin Legea energiei electrice şi gazelor naturale, România s-a angajat în implementarea contorizării inteligente. Consultant pentru realizarea unei analize cost-beneficiu a fost A.T. Kearney, iar studiul a relevat faptul că implementarea poate fi profitabilă numai în anumite scenarii de evaluare’, a arătat Soreaţă.

Potrivit acestuia, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a fost abordată în mod prudenţial în România, având în vedere starea tehnică a reţelelor şi topologia acestora, în special în cazul reţelelor de joasă tensiune.

A urmat apoi, în perioada 2013 – 2014, realizarea unor proiecte-pilot împreună cu operatorii de distribuţie.

‘Derularea fazelor proiectelor-pilot a condus la modificarea calendarului de implementare pe care l-a luat în considerare analiza cost-beneficiu întocmită de consultantul A. T. Kearney, care prevedea instalarea contoarelor inteligente la 80% dintre consumatori până în 2020, termen prevăzut şi în articolul 66 din Legea energiei electrice. În acest moment, termenul de 2020 nu este fezabil. Continuarea procesului de implementare are nevoie de o actualizare a cadrului legislativ primar. ANRE a făcut şi o propunere în acest sens, de modificare a Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, ţinând seama de complexitatea problemelor ridicate la implementarea sistemelor de măsurare inteligente’, a susţinut vicepreşedintele Autorităţii de Reglementare.