ANRE dublează taxele percepute anul viitor de la firmele din domeniul gazelor. Banii vor fi folosiţi pentru construirea unui sediu nou, „verde”

Autoritatea Naţională în domeniul Energiei, instituţia care reglementează şi supraveghează pieţele de energie electrică şi termică şi de gaze naturale din România, nu primeşte bani de la bugetul de stat pentru a-şi desfăşura activitatea, ci se finanţează din taxele şi contribuţiile pe care le impune agenţilor economici pe care îî reglementează. La rândul lor, aceste contribuţii sunt apoi trecute în facturi, aşa că, în final, sunt plătite de consumatorii de gaze şi de energie.

ANRE stabileşte, prin ordin, care sunt aceste tarife, în fiecare an. A publicat deja pe site-ul instituţiei proiectul de ordin privind aprobarea tarifelor și contribuțiilor bănești percepute în anul 2019. Pentru anul 2018, valorile au fost stabilite la finalul anului trecut, în decembrie, prin Ordinul 126/2017.
Comparând cele două ordine, nu pare a fi vreo diferenţă majoră de taxare a firmelor pe care ANRE le reglementează, până când ajungem la anexa „Tariful pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul gazelor naturale pe bază de licenţă”.

Aici, cei de la ANRE au schimbat modalitatea de taxare, nu mai percep taxe pentru volume, ci pentru energie. Făcând câteva calcule simple, reiese însă că Autoritatea ve percepe în 2019 taxe duble faţă de cele percepute în acest an. Iată de ce

În ordinul vechi, pentru transportul gazelor naturale, se percepea un tarif de 0,31 lei pentru 1.000 de metri cubi de gaze transportaţi. Potrivit noului proiect de ordin, în anul 2019 ANRE percepe un tarif de 0,062 lei, dar aplicat pe fiecare MWh de gaz transportat. Or, într-o mie de metri cubi de gaze sunt circa 10,55 MWh. Aşadar, noul tarif perceput de ANRE anul viitor este de 0,65 de lei la 1.000 de metri cubi transportaţi. Adică mai mult decât dublu. Banii vor veni de la Transgaz.

Situaţia este identică la distribuţie. Distribuitorii de gaze plătesc acum, pe baza ordinului de anul trecut, 0,43 lei pentru 1.000 de metri cubi de gaze distribuită. În noul proiect de ordin se spune că anul viitor se vor plăti 0,086 lei/MWh. Făcând din nou conversia rezultă un tarif de 0,9 lei la 1.000 de metri cubi. Din nou, dublu faţă de tariful actual. Banii vor veni în principal de la E.On şi Engie.
La fel şi la înmagazinare. ANRE percepe acum, pe baza ordinului din 2107, un tarif de 0,47 lei pentru fiecare 1.000 de metri cubi înmagazinaţi. La anul, potrivit proiectului, se vor percepe 0,094 lei pe MWh de gaz înmagazinat. Făcând din nou conversia, rezultă şi aici un tarif mai mult decât dublu faţă de cel actual: aproape 1 leu la 1.000 mc. Banii vor fi plătiţi de Romgaz şi Engie.

Citeşte şi:

ANRE, instituţia care oferă cele mai mari salarii din ţară, şi-a triplat numărul de angajaţi. Printre ei, şi fiica noului preşedinte, PSD-istul Dumitru Chiriţă

 Sumele sunt mici, dar doar în aparenţă. România consumă 11 miliarde de metri cubi de gaze. Ceea ce înseamnă că, doar din transport ANRE va primi circa 7 milioane de lei anul viitor, potrivit noilor tarife. Din înmagazinarea celor 21 de milioane de MWh de gaze (cotă obligatorie pentru acest an) ANRE va primi alte circa 2 milioane de lei – în cazul în care se va înmagazina la fel anul viitor.

În 2017 au fost distribuite 9,17 miliarde de metri cubi de gaze, potrivit INS, deci şi de aici ANRE va primi, la anul peste 8 milioane de lei, potrivit sistemului de tarifare pe care Autoritatea şi l-a creat.

Ce face ANRE cu banii

Proiectul de ordin cu noile tarife este însoţit de o notă de fundamentare. Acolo nu se spune un cuvânt despre faptul că unele dintre tarife cresc, dar cei de la ANRE explică pe ce se vor cheltui banii.
Prima cheltuială ce apare acolo: ANRE se mută într-un sediu nou, o clădire eficientă energetic. Construcţia ei va începe anul viitor.

„In cursul anului 2019, ANRE va incepe edificarea unei constructii pasive cu destinatia sediu, în care să-şi poată desfăşura activitatea toţi angajaţii autorităţii, fapt care conduce implicit la posibilitatea ca orice persoană fizică sau juridică sau operator economic aflat în sfera de reglementare a instituţiei să poată avea acces mai facil (prin existenţa unei singure locaţii) la ANRE. Finanţarea acestui obiectiv de investiţii se asigură integral din veniturile proprii ale ANRE, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie”, arată Autoritatea.

Printre multele motive pentru care ANRE spune că este nevoie de această clădire eficientă energetic, pe care le puteţi citi în nota de fundamentare a proiectului, apare şi aceasta: „dat fiind caracterul unic şi naţional al Autorităţii de reglementare în domeniul energiei, cu responsabilităţi în cadrul preluării şi implementării legislaţiei europene, se va putea oferi un exemplu european pentru construirea unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, cu grad de replicare la nivel naţional privind utilizarea surselor de energie regenerabile şi cu soluţii inteligente pentru utilizarea tehnologiilor informației, comunicațiilor și sistemele electronice pentru a îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală a clădirilor”.