‘Un consum de 100 de kWh pe lună pe gospodărie reprezintă un consum care clar ne arată nivelul de dezvoltare economico – socială pe care o avem în mediul rural. Să nu uităm cifra pe care o avem cu toţii în conştiinţa publică: peste 42% din populaţia României este încadrată în aşa-numita categorie de ‘sărăcie energetică’, deci populaţie cu probleme în a-şi plăti factura lunară de utilităţi’, a spus Calotă.
El a arătat că, din punctul de vedere al consumului final de energie, România în acest moment are o structură atipică, pentru că, de trei ani, principalul sector consumator de energie, sub toate formele, energie electrică, gaz natural, energie termică, produse petroliere şi derivate, nu mai este industria, ci a devenit sectorul rezidenţial.
‘Cu alte cuvinte, populaţia României, în structura socio-economică pe care o cunoaştem, 49% în mediul rural, 51% în mediul urban, este principalul consumator de energie din România’, a susţinut vicepreşedintele ANRE.
Potrivit acestuia, România dispune din belşug de gaze şi biomasă, dar pe care le folosim ineficient.
‘În România consumăm foarte mult gaz, gazul metan şi biomasa sunt cele două resurse pe care România le are din belşug, dar pe care le valorifică ineficient. Consumul de gaz este încă prea mare, iar consumul de biomasă, de material lemnos, în special în zona rurală, consum de tip dezorganizat este unul ineficient, neeconomic’, a subliniat Calotă.
Oficialul ANRE a mai spus că România are în prezent cea mai redusă valoare a consumului de energie primară din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
‘Cifra pe care o înregistrăm la nivelul consumului mediu pe gospodărie pe lună în mediul rural arată clar o realitate pe care trebuie o acceptăm şi, prin politici, prin programe, trebuie să aducem corecţii’, a continuat el.