ANRE şi operatorii de distribuţie a energiei (Electrica, CEZ, Enel şi E.ON) au derulat anii trecuţi proiecte-pilot privind implementare contoarelor inteligente la consumatorii de electricitate.
Calotă a arătat că România are obligaţia, potrivit directivelor europene, să ajungă la un grad de contorizare inteligentă de 80% până în 2020.
‘În acest moment suntem la faza de evaluare cost-beneficii pe opt regiuni unde contoarele au fost implementate. Concluziile preliminare nu sunt favorabile atingerii unui astfel de nivel de contorizare inteligentă. Una din explicaţii poate fi şi faptul că există opt operatori, patru entităţi din punct de vedere juridic, fiecare cu propria concepţie, costuri şi specificaţii’, a spus oficialul ANRE.
El a arătat că nici utilizatorii nu văd contorul inteligent ca pe o soluţie de eficientizare a consumului, dar nici companiile de energie nu au explicat suficient acest lucru.
‘Este interesant faptul că acest contor inteligent nu este receptat ca şi cultură a consumului şi eficienţei energetice la nivelul consumatorului individual din România, este o realitate pe care trebuie să o acceptăm şi cu care trebuie să operăm. Dar nici companiile de utilităţi, operatorii de reţea, nu au explicat suficient de ce un contor inteligent este foarte necesar, practic şi util consumatorului final’, a arătat Calotă.
Potrivit acestuia, companiile din energie continuă practica în care relaţia lor cu consumatorul este una cu o singură direcţie.
‘Relaţia biunivocă dintre compania de energie şi consumatorul final trebuie să devină o realitate, şi nu reacţia de tip unidirecţional care a funcţionat şi încă mai funcţionează şi acum. Sunt mulţi operatori care gândesc că acest contor inteligent îi ajută doar pentru a citi consumul în timp real, pentru a diminua furturile şi pierderile comerciale din reţea şi atât. Nu! Deja generaţiile de smarter metering, adică contoare şi mai deştepte, fac totul pentru consumatorul final în Europa şi în Statele Unite. Cu alte cuvinte, citesc consumul în timp real, asigură curba de consum ideală şi, în acelaşi timp, echilibrează consumul la nivelul gospodăriei individuale’, a susţinut reprezentantul ANRE.
El a mai spus că, până anul viitor, ANRE va elabora un plan naţional de contorizare inteligentă, care să propună un procent care poate fi atins până în 2020.
‘Avem obligaţia ca în 2017 să prezentăm Guvernului şi societăţii o propunere de plan naţional de contorizare inteligentă. Sperăm să ducem la bun sfârşit şi să propunem un procent care suntem convinşi că nu va putea atinge 80%. Din punctul de vedere al analizei cost-beneficiu, a te duce în zona rurală în acest moment cu echipamente de reţea sau cu elemente de interfaţă IT foarte scumpe aruncă eficienţa investiţiei undeva în zona neeconomică’, a adăugat Calotă.