“Se consideră ţiţei de referinţă, cu caracteristici fizico-chimice şi condiţii de calitate şi de piaţă asemănătoare tipurilor de ţiţei din producţie internă, sortimentul Brent”, scrie în Ordinul ANRM, aflat în dezbatere publică.
Mai departe, “Preţurile de referinţă ale claselor de ţiţei brut extrase în România, clasificate condorm art 1, la punctele de măsurare a producţiei brute de petrol se stabilesc lunar, ca medie aritmetică a cotaţiei ţiţeiului de referinţă pentru luna anterioară lunii pentru care preţul este valabil”, mai arată ANRM.
Aceste preţuri se corectează cu un diferenţial API, care ţine cont de densitate şi de cantitatea de sulf, iar în cazul sortimentelor de petrol extrase din România, corecţiile sunt cuprinse înre -0,12 (ţiţei greu) şi plus 0,1 (condensat).
Am scris pentru prima dată despre această intenţie a ANRM în vara anului trecut, atunci când oficialii ANRM au vorbit despre studiul comandat în acest sens de către ANRM Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti. Pe baza lui, ANRM a elaborat acest ordin.
De ce modifică ANRM acest preţ de referinţă?
Răspunsul este simplu: pentru ca statul să încaseze mai mulţi bani de la Petrom, aplicându-se procente de redevenţă la o bază (preţ) mai mare, chiar dacă acest preţ nu a fost cel obţinut de compania petrolieră românească din vânzarea petrolului. La fel ca preţul de referinţă la gaze, la care se aplică redevenţa, calculat însă în funcţie de hub-ul de la Baumgarten (Austria).
Acum, redevenţa este calculată şi plătită la preţul cu care Petrom introduce ţiţeiule extras în rafinărie, preţ stabilit pe baza unei metodologii aprobate de ANRM. Acest preţ este destul de complicat. El este determinat pe baza calităţii ţiţeiului din cele 14 sortimente calitative de petrol extras din România şi pe baza unui benchmark numit Suez Blend, ţiţei din zona mediteraneană, mai puţin folosit în tranzacţiile internaţionale, unde cele mai cunoscute tipuri de ţiţei sunt Brent, WTI sau Ural. ANRM calculează preţul de redevenţă pe baza randamentelor de prelucrare stabilite pentru Suez Blend corectate cu randamentele fiecăruia dintre cele 14 tipuri de petrol românesc şi aplicate la preţul mediu din ultimele trei luni ale ţiţeiului mediteranean.
Simplificarea adusă de ANRM creşte însă din nou povara fiscală pentru Petrom. Preţul mediu al ţiţeiului Brent a fost, în 2018, de 71 de dolari barilul. Preţul mediu realizat de Petrom a fost, în acelaşi an, de 62 de dolari barilul.
La acest preţ de referinţă, calculat acum în funcţie de cotaţia Brent, se plăteşte redevenţa pentru petrolul extras din România, care este cuprinsă între 3,5% şi 13,5%. Petrom este singurul producător de ţiţei, dar compania nu îl vinde pe piaţă, ci ci îl introduce în rafinăria Petrobrazi Ploieşti, unde îl procesează şi produce benzine şi mototrine.
Producţia de petrol a Petrom în România a scăzut anul trecut cu 2%, în principal ca urmare a declinului natural al zăcămintelor, până la 24,58 milioane de barili. Producţia internă de petrol mai acoperă circa o treime din necesarul rafinăriilor româneşti.
Am solicitat Petrom un punct de vedere referitor la această situaţie. Îl vom publica imediat ce va fi disponibil