ANSVSA controlează condiţiile de igienă în care sunt depozitate carnea de miel, ouăle şi alte produse de Paşte

Sunt vizate toate târgurile de animale, pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animală, precum şi unităţile de vânzare cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie publică.

‘Sacrificarea mieilor se va realiza în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de ovine şi care sunt publicate pe site-ul ANSVSA, sau în puncte de tăiere locale, care vor fi autorizate să funcţioneze pe o perioadă determinată, sub supraveghere sanitară veterinară. Carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate. Carnea de miel sau ied care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare va fi marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate următoarele: ‘ROMÂNIA’ cu majuscule sau codul ISO al ţării ‘RO’, numărul de autorizare acordat de ANSVSA, abrevierea ‘CE’ cu majuscule’, se arată în comunicat.

Potrivit ANSVSA, carnea de miel sau ied rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile/locurile amenajate temporar va fi marcată cu marcă de sănătate de formă rotundă, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului, urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană.

Punctele de tăiere locale sunt avizate să funcţioneze numai în perioadele 21 – 27 martie 2016 şi 14 aprilie – 3 mai 2016.

Autorităţile locale (Consilii Locale, Primării) care vor să organizeze, în localităţile pe care le conduc, puncte de tăiere locale, pot solicita în aceste perioade un aviz din partea Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene.

‘Spaţiile avizate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie amenjate corespunzător şi să asigure: locuri special amenajate pentru sacrificarea animalelor, separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce disconfort; spaţii special amenajate pentru cazarea animalelor şi cu posibilităţi de adăpare şi furajare a acestora; sistem de alimentare cu apă potabilă rece şi caldă; facilităţi de colectare şi stocare în vederea dirijării la unităţi de neutralizare a sângelui şi subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor; facilităţi de colectare a materialelor cu risc specific, rezultate în urma sacrificărilor şi de dirijare a acestora la unităţi de neutralizare’, se mai precizează în comunicat.

Dirijarea subproduselor, rezultate în urma sacrificărilor, către unităţi de neutralizare intră în responsabilitatea primăriei sau a administratorului locului de sacrificare, care au obligativitatea de a prezenta medicului veterinar oficial confirmarea din partea unei unităţii de neutralizare.

Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializată direct consumatorului final, imediat după sacrificare, examinare şi marcare, şi nu poate fi livrată către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Este interzisă organizarea de locuri speciale pentru sacrificarea mieilor sau iezilor în zonele în care au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor.

Cu ocazia controalelor, vor fi verificate şi aspectele privind respectarea temperaturilor pe timpul transportului (în stare refrigerată sau congelată) şi a condiţiilor de depozitare şi comercializare, mai spun reprezentanţii ANSVSA.

‘Toate animalele care pleacă spre punctele de tăiere autorizate să funcţioneze pentru perioade determinate trebuie să fie identificate prin aplicarea unei crotalii simple. Starea de sănătate a mieilor şi faptul că provin din exploataţii unde nu evoluează boli infectocontagioase trebuie certificată de către medicul veterinar. Animalele identificate, însoţite de formularul de mişcare emis de către medicul veterinar, sunt transportate spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate sau înregistrate sanitar veterinar’, susţin inspectorii sanitar-veterinari.

În cazul produselor alimentare de origine animală şi non-animală, acestea trebuie să fie obţinute în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă şi să fie comercializate numai în unităţi sau spaţii autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Comercializarea produselor alimentare în pieţe agroalimentare sau alte locuri amenajate şi autorizate este permisă numai dacă acestea sunt însoţite de documentele oficiale prevăzute de legislaţia veterinară.

În ceea ce priveşte vânzarea ouălor, producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, precum şi fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare, iar ouăle destinate comercializării se vor transporta numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar.

Ouăle valorificate de către producătorii particulari vor fi examinate ovoscopic de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

‘Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crapată sau lovită; acestea vor fi retrase de la vânzare şi vor fi dirijate pentru valorificare în scopuri tehnice sau dirijate către o unitate de neutralizare. Ouăle proaspete prezintă coaja cu aspect mat, rugos, comparativ cu ouăle vechi la care coaja este lucioasă şi netedă. La un examen simplu a densităţii în apă de robinet, ouăle proaspete trebuie să rămână la fundul vasului în care sunt puse, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului sau acesta să formeze cu fundul vasului un unghi de maxim 30-45 grade’, avertizează inspectorii ANSVSA.

Laptele crud, destinat vânzării directe către consumatorul final sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui.

Produsele din lapte pot fi valorificate de către micii producători, în spaţii înregistrate sanitar veterinar în condiţiile în care producătorul deţine: documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul şi certificatul de producător; fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar; carnetul de sănătate cu viza medicului uman.

Producătorul trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea, sortimentul de produs şi data obţinerii produsului, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj sau pe tăbliţe/panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat.

Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică etc.). Comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar). Sunt permise transportul şi păstrarea în vederea vânzării directe către consumatorul final a brânzeturilor, în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), cu condiţia ca acestea să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării.

Alte produse alimentare tradiţionale, precum cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, sub controlul personalului de specialitate.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Aceasta înseamnă că, atât carnea, cât ţi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică/