În cadrul unei conferinţe de presă la Washington, Blinken a explicat că fondurile estimate la 6 miliarde de dolari vor putea fi folosite doar în scopuri „strict umanitare”.
„Iranul nu va avea acces direct la aceste fonduri şi va exista o supraveghere semnificativă din partea SUA”, a remarcat şeful diplomaţiei americane.
De asemenea, Blinken a precizat că „din prima zi” sancţiunile americane împotriva Iranului au permis derogări umanitare.
Declaraţiile diplomatului, notează EFE, contrazic versiunea oficială a guvernului iranian, care susţine că resursele vor fi cheltuite „pentru diversele necesităţi ale ţării, stabilite de autorităţile competente”.
De asemenea, Iranul a arătat că fondurile vor fi depozitate în euro în şase bănci iraniene din Qatar, lucru care nu a fost confirmat de SUA.
Eliberarea fondurilor, provenite din datorii contractate pentru achiziţionarea de gaz şi care se află în bănci din Coreea de Sud, face parte dintr-un plan de eliberare a cinci prizonieri americani: Siamak Namazi, Emad Shargi, Morad Tahbaz şi alte două persoane neidentificate.
Patru dintre aceştia au fost plasaţi în arest la domiciliu, pe lângă un altul care se afla deja în această formă de detenţie, şi li se va permite să părăsească ţara odată ce fondurile vor fi puse la dispoziţia Iranului.
SUA şi Iranul, care nu menţin relaţii diplomatice, au negociat în iunie, în Oman şi Doha, eliberarea americanilor pe care SUA îi consideră „reţinuţi în mod arbitrar” în ţara persană.
Teheranul a fost acuzat că foloseşte prizonieri cu dublă cetăţenie şi străini ca mijloc de presiune sau de schimb de prizonieri cu alte state, o practică calificată drept „diplomaţie a ostaticilor” de alte ţări şi organizaţii pentru drepturile omului.
În faţa zvonurilor, administraţia preşedintelui american Joe Biden a exclus ca negocierea să fi inclus şi reluarea pactului nuclear din 2015, din care s-a retras guvernul fostului preşedinte american Donald Trump (2017-2021) şi după care Iranul a accelerat îmbogăţirea uraniului.