Anunţ de la CCR – Motivarea pentru excluderea candidaturii lui Călin Georgescu. Explicaţii de la Curtea Constituţională

În esenţă, CCR spune că procesul electoral din luna mai „îşi are ca sursă de iniţiere, organizare şi desfăşurare” decizia din 6 decembrie 2024 şi ar fi „inadmisibil” să se considere acum că Georgescu îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de preşedinte, scrie Agerpres.

Astfel, spune CCR, la analizarea candidaturii lui Georgescu, trebuie ţinut seama de decizia Curţii din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile, după ce au fost constatate numeroase nereguli.

„Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României, desfăşurat în perioada septembrie – decembrie 2024, a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele sale de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale, care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice. Curtea a făcut referire, în hotărârea menţionată, la atingerile aduse principiilor democraţiei, statului de drept şi suveranităţii, precum şi dreptului de a alege şi de a fi ales şi a stabilit că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferenţă nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale”, afirmă CCR.

Pe 9 martie, BEC a respins candidatura lui Georgescu, reţinându-se faptul că elementele cuprinse în jurământul de credinţă depus de persoana aleasă în funcţia de preşedinte, şi anume respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei, sunt condiţii pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale.

BEC mai sublinia că atât deciziile, cât şi hotărârile Curţii Constituţionale fac parte din ordinea normativă şi sunt general obligatorii, impunându-se „erga omnes”, aşadar şi autorităţilor publice chemate să organizeze şi să urmărească buna desfăşurare a procesului electoral.

„Astfel, BEC apreciază că este obligat să respecte şi să valorifice, să dea eficienţă statuărilor cu forţă constituţională ale instanţei de contencios constituţional, aşadar inclusiv celor pronunţate în exercitarea atribuţiei reglementate de art.146 lit.f) din Constituţie cu referire la Hotărârile nr.2 din 5 octombrie 2024 şi nr.32 din 6 decembrie 2024. Se consideră că atât Constituţia, cât şi Curtea Constituţională au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de preşedinte al României în anul 2025. În acest sens, condiţiile de formă ale candidaturii, cât şi cele speciale de fond, inclusiv declaraţia candidatului în sensul că îndeplineşte condiţiile legale pentru a candida, trebuie analizate atât în cheia conformităţii lor cu cadrul constituţional, cât şi în cheia subsidiarităţii lor în raport cu poziţionarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură să aducă sau nu atingere cadrului constituţional”, explică CCR.

În aceste condiţii, BEC arată că nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale candidaturii lui Georgescu în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de către Curtea Constituţională.

„În măsura în care BEC nu ar analiza întregul context al candidaturii şi în lipsa contestării ulterioare a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii, ar exista riscul, în condiţiile înregistrării candidaturii, ca după parcurgerea întregului proces electoral Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatului sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia, sens în care se face referire la Hotărârea Curţii Constituţionale din 5 octombrie 2024”, precizează CCR.

În opinia BEC, menţinută de CCR, „candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăşi obligaţia de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”.

„Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 şi reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esenţiale pentru democraţie şi statul de drept, Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de preşedinte al României. BEC a mai apreciat că, în aceste circumstanţe, îndeplinirea de către candidat a celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii şi a semnului electoral este irelevantă”, precizează CCR.

Cu privire la „valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziţie contrare principiilor şi valorilor constituţionale”, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancţionare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de preşedinte. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale.

„Având în vedere cele expuse, Curtea constată că decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2025 este în conformitate cu cadrul constituţional şi
legal incident, astfel că va respinge contestaţiile formulate”, se mai spune în motivare.

Iată comunicatul CCR:
„Comunicatul Preşedintelui Curţii Constituţionale a României cu privire la publicarea Hotărârii nr.7/2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025

Astăzi, 14 martie 2025, am transmis la Monitorul Oficial, în vederea publicării, Hotărârea Curţii Constituţionale nr.7/2025 privind respingerea contestaţiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.

Întrucât în spaţiul public există o aşteptare justificată pentru informaţii clarificatoare privind conţinutul Hotărârii nr.7/2025, adoptată cu unanimitate de voturi, în şedinţa Curţii Constituţionale a României din data de 11 martie 2025, vom prezenta câteva aspecte pe care le considerăm esenţiale pentru buna, corecta şi justa înţelegere a motivelor şi consecinţelor respectivei hotărâri.

În ultima perioadă, putem observa o acţiune consistentă şi sistematică de discreditare şi devalorizare la scară largă a argumentaţiei juridice constituţionale care fundamentează deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale a României.

Suntem conştienţi că activitatea Curţii Constituţionale, raportată la rolul său şi la atribuţiile sale, a fost şi va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât şi criticilor la nivelul societăţii. Prin esenţa sa, orice formă de justiţie, cu atât mai mult justiţia constituţională, care are în principal un rol preventiv, nu sancţionator, creează prin deciziile şi hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptăţiţi de soluţia adoptată. Aceste critici sunt fireşti şi sunt o dovadă că în România pluralismul politic şi al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituţionale democratice.

Totodată, chiar dacă înţelegem că, în perioadele electorale, pasiunile şi partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depăşeşte sfera obişnuinţei, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE şi al NATO, deci parte a spaţiului democratic occidental, există o ordine constituţională şi legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranităţii şi a unităţii statale şi societale, a identităţii constituţionale a statului român.

În acest sens, Curtea Constituţională a României, ca instanţă de contencios constituţional prin care se realizează justiţia constituţională, nu poate fi influenţată sau ameninţată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci şi obligaţia constituţională de a garanta supremaţia Constituţiei prin exercitarea efectivă a atribuţiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile şi dezavuabile.

* * *

Având în vedere aspectele enunţate, vom prezenta câteva explicaţii suplimentare pentru a înţelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptării Hotărârii nr.7/2025, astfel încât dezbaterea publică guvernată de principiul pluralismului politic şi al libertăţii exprimării opiniilor politice să nu denatureze într-o confuzie întreţinută, care poate să conducă la discreditarea instituţiilor statului şi la subminarea încrederii între membrii societăţii noastre.

Prin Hotărârea nr.7/2025, Curtea Constituţională, în esenţă, a examinat 5 critici principale invocate în contestaţiile formulate, după cum urmează:

1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de lege

Curtea Constituţională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuţie validitatea formală a deciziei BEC şi nu prezintă relevanţă din punctul de vedere al competenţei Curţii Constituţionale.

2. Cu privire la competenţa Biroului Electoral Central de a analiza condiţiile de eligibilitate de rang constituţional stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României prin Hotărârea nr.2/2024

Curtea Constituţională a României a recunoscut această competenţă a Biroului Electoral Central în mod direct şi exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidenţiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale.

De altfel, toate deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democraţiei autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanţie că în cadrul unui stat suveran ordinea constituţională este protejată de abuzuri interne şi externe prin asigurarea supremaţiei Constituţiei.

Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate privind respectarea Constituţiei şi apărarea Constituţiei în ceea ce priveşte candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curţii Constituţionale a României.

3. Cu privire la conţinutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central

În limita competenţei sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Preşedintelui României şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raţionament propriu cu privire la respectarea de către persoana care şi-a depus candidatura a condiţiei de eligibilitate privind respectarea Constituţiei.

În cadrul acestui raţionament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislaţiei electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online şi finanţarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor şi, în consecinţă, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituţiei României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie.

Pentru a înţelege raportul dintre Hotărârea Curţii Constituţionale nr.32/2024 şi Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiţia constituţională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării şi a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care îşi depune dosarul de candidatură a condiţiilor de eligibilitate constituţionale şi legale.

Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularităţile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care şi-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiţiei de respectare a Constituţiei. Ordinea constituţională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituţiei, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.

4. Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue

Curtea Constituţională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii şi valori constituţionale nu conduce la o sancţionare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale fundamentale.

5. Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în faţa Biroului Electoral Central, cât şi în faţa Curţii Constituţionale a României

Conform legii, procedura în faţa Biroului Electoral Central în privinţa înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanţă de judecată, ci acţionează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.

În considerarea competenţei Curţii Constituţionale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulţumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în faţa Curţii Constituţionale.

Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, procedura în faţa Curţii nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei.

Toate aceste aspecte sunt esenţiale pentru a înţelege că în materia alegerilor pentru Preşedintele României, contestaţiile privind elementele esenţiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curţii Constituţionale, şi nu procedurii instanţelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum şi a importanţei acestora pentru protejarea şi garantarea suveranităţii şi identităţii constituţionale.

*

În cadrul procesului de alegere a Preşedintelui României din anul 2025, viaţa publică este marcată de o competiţie politică efervescentă, context în care Curtea Constituţională, în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor sale esenţiale, trebuie să asigure menţinerea echilibrului constituţional general, stabilitatea ordinii constituţionale şi pacificarea vieţii publice, indiferent de intensitatea, fluctuaţiile şi variaţiile procesului politic şi electoral.

Pentru instituţia contenciosului constituţional, exigenţele şi cerinţele Legii fundamentale reprezintă reperul şi sistemul referenţial de legitimitate şi validitate a acţiunilor din sfera vieţii publice în coordonatele democraţiei constituţionale. Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale sunt şi trebuie să fie expresia preeminenţei dreptului şi a domniei legii în scopul asigurării protecţiei cadrului constituţional, care se situează deasupra intereselor grupurilor de interese politice sau de altă natură din societatea românească în competiţia lor pentru accederea la puterea politică instituţionalizată.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României
Marian Enache.”