Cartea electronică de identitate (buletin electronic) va avea tipărite: numele, prenumele, cetăţenia, data naşterii, sexul, imaginea facială (fotografia), CNP-ul şi un eşantion de semnătură olografă, iar pe cip vor găsi toate aceste date, la care se adaugă prenumele părinţilor, domiciliul şi amprentele a două degete ale titularului. Așadar, prenumele părinţilor şi domiciliul nu se vor mai găsi la vedere, dacă cetăţenii nu interacţionează cu un aparat autorizat care să citească inclusiv aceste date personale şi biometrice.
Potrivit anunțului publicat de MAI, programările se vor realiza exclusiv online, prin accesarea portalului HUB Servicii MAI https://hub.mai.gov.ro/cei/programari/.
Primele cărți de identitate electronice urmează să intre în posesia cetățenilor care au domiciliul în Capitală începând cu 12 mai, scrie Agerpres.
„Opțiunea pentru a solicita o Carte Electronică de Identitate poate fi exprimată oricând de către titular, indiferent de termenul de valabilitate al actualului act de identitate”, a precizat MAI.
Se estimează că, până la finalizarea extinderii emiterii la nivel național a Cărții Electronice de Identitate (buletin electronic), termenul de soluționare a cererii și eliberare va avea în medie un interval de 10 zile. După operaționalizarea CEI la nivelul întregii țări, perioada de așteptare pentru eliberarea documentului electronic de identitate se așteaptă să fie diminuată, a transmis MAI.
Ministerul de Interne reamintește că, odată cu finalizarea activităților tehnice prin extinderea emiterii Cărții Electronice de Identitate la nivel național, se va putea opta între a solicita eliberarea unei CEI sau a unei Cărți de Identitate Simple care nu va conține suport de stocare electronic (cip) și care va fi pusă în circulație în ultima decadă a lunii mai.
Conform MAI, principalele beneficii ale CEI, sunt dimensiune standardizată, similară cardurilor bancare, potrivit normelor europene, elemente avansate de securitate, care asigură protecție împotriva falsificării și a furtului de identitate, posibilitatea utilizării ca document de călătorie, acces facil la servicii electronice și posibilitatea utilizării pentru semnătura electronică.
„În doar câteva ore, din prima zi în care cartea electronică de identitate a devenit disponibilă pentru cetăţenii cu domiciliul în Bucureşti, toate programările disponibile prin platforma HUB a MAI – https://hub.mai.gov.ro/cei/programari/ – pentru luna aprilie au fost ocupate de cetăţenii care doresc noul document de identitate”, se arată într-un comunicat transmis Agerpres.
Conform sursei citate, pentru luna mai au rămas disponibile doar câteva intervale orare în a doua jumătate a lunii.
„Având în vedere interesul major manifestat pentru cartea electronică de identitate, Ministerul Afacerilor Interne şi autorităţile publice locale au început demersurile pentru suplimentarea numărului de ghişee de preluare a cererilor şi, inclusiv, a locurilor disponibile pentru programare”, precizează comunicatul.
După finalizarea activităţilor tehnice pentru extinderea emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional, cetăţeanul va putea opta între a solicita o carte electronică sau o carte de identitate simplă, care nu va conţine suport de stocare electronic (cip) şi care va fi pusă în circulaţie în ultima decadă a lunii mai 2025.
Prima carte electronică de identitate se eliberează gratuit pentru cetăţenii români începând cu vârsta de 14 ani, în limita fondurilor asigurate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ulterior, pentru solicitarea eliberării altei cărţi electronice de identitate, cetăţeanul va achita o taxă în valoare de 67 de lei.
De asemenea, pentru eliberarea cărţii de identitate simple solicitantul va achita o taxă în valoare 38 de lei.
Cartea electronică de identitate are o dimensiune standardizată, similară cardurilor bancare, conform normelor europene. Aceasta beneficiază de elemente avansate de securitate, care asigură protecţie împotriva falsificării şi a furtului de identitate, poate fi utilizată ca document de călătorie şi oferă acces facil la servicii electronice şi posibilitatea utilizării pentru semnătura electronică.
Cartea electronică de identitate nu este imperativă şi cei care nu o doresc vor primi, atunci când le expiră cartea de identitate curentă, un format neelectronic al cărţii de identitate. Această carte de identitate va fi în format mai mic decât cel actual, „pe tiparul unui card bancar deja clasic”, au anunţat autoritățile.
La sfârșitul lunii martie a început implementarea cărţii electronice de identitate (buletine electronice) în judeţul Cluj, iar în cel mult două luni în toate cele 674 de centre de evidenţa populaţiei.
„Cartea electronică de identitate este un document cu un format modern, este un document care are un cip şi în acest cip sunt 11 servicii digitale şi facilitează o interacţiune mai bună a cetăţeanului cu autorităţile publice. Nu se limitează în niciun fel libertăţile individuale ale cetăţenilor prin această carte electronică de identitate. Similar acestei cărţi sunt alte asemenea modele în spaţiul Uniunii Europene. Este concepută pentru a oferi siguranţă, o siguranţă crescută pentru a preveni fraudele, falsurile documentelor şi, bineînţeles, furtul de identitate. Din punctul nostru de vedere, această carte de identitate oferă elemente de protecţie de ultimă oră”, a explicat secretarul de stat în Ministerul de Interne Bogdan Despescu, recent, scrie Agerpres.
Cartea electronică de identitate (buletinele electronice) va avea tipărite: numele, prenumele, cetăţenia, data naşterii, sexul, imaginea facială (fotografia), CNP-ul şi un eşantion de semnătură olografă, iar pe cip vor găsi toate aceste date, la care se adaugă prenumele părinţilor, domiciliul şi amprentele a două degete ale titularului. Așadar, prenumele părinţilor şi domiciliul nu se vor mai găsi la vedere, dacă cetăţenii nu interacţionează cu un aparat autorizat care să citească inclusiv aceste date personale şi biometrice.
„Această carte nu conţine funcţii care permit urmărirea geografică. Aşa cum ştim, pe baza unor dispozitive, există posibilitate, dar această carte nu permite localizarea din punct de vedere al urmăririi geografice. Cipul este similar cu cel din paşapoartele pe care le folosim astăzi şi pe care le folosim în deplasările în afara ţării, mai ales în zona externă Schengen. Informaţiile sunt accesibile numai titularului cărţii”, a explicat Bogdan Despescu, scrie Agerpres.