„AOR, cu un an şi jumătate în urmă, a primit cu încredere şi multe speranţe numirea domniei voastre în fruntea Ministerului Finanţelor Publice, dar satisfacţia colaborării pe care ne-aţi oferit-o este una care ne-a scăzut acel entuziasm al începutului, pe întreaga perioadă parcursă din ianuarie 2018 până în prezent nereuşind un dialog productiv, care să permită găsirea de soluţii menite să sprijine administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş. Ţinând cont de faptul că, în ultimii ani, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au suferit scăderi semnificative, care nu au putut fi compensate prin măsurile luate de autorităţile administraţiei publice locale şi nici în urma rectificărilor bugetare făcute de Guvern, dar, mai ales, de continuarea atribuirii unor competenţe către administraţia locală, în cele mai multe cazuri fără alocare de surse financiare suficiente, şi de deposedarea de mulţi bani a bugetelor locale, primarii de oraşe şi-au sporit îngrijorarea văzând că sunt duşi cu vorba. Prin neluarea în seamă a propunerilor făcute de Asociaţia Oraşelor, s-a ajuns deja să discutăm despre localităţi aflate la limita supravieţuirii şi poate chiar în pragul falimentului”, se arată în scrisoarea AOR, transmisă AGERPRES.
Asociaţia Oraşelor din România anunţă că, „sufocaţi de competenţele transmise la nivel local, neînsoţite de resurse financiare care să ţină cont că, în oraşe, funcţionează o multitudine de instituţii care, în afara locuitorilor oraşului, deservesc şi locuitori ai mai multor comune învecinate (licee, spitale, creşe, servicii de evidenţă informatizată a persoanei, instituţii de asistenţă socială, poliţie locală, parchet şi judecătorie, agenţie de ocupare a forţei de muncă, administraţie financiară şi trezorerie)”, primarii de oraşe solicită stabilirea unor măsuri clare menite să ducă la deblocarea situaţiilor critice în care se află, de creştere a capacităţii administrativ-financiare şi eficientizare a serviciilor publice, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşele pe care le conduc.
„Solicităm ca, la rectificarea de buget pe care aţi anunţat-o public pentru sfârşitul lunii iulie – începutul lunii august, prin ordonanţă de urgenţă, Executivul să ţină cont de următoarele propuneri făcute de AOR pentru a putea evita falimentul celor mai multe dintre unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş: alocarea suplimentară de sume din TVA pentru bugetele locale, cu destinaţie specială, pentru susţinerea integrală a cheltuielilor privind drepturile salariale ale însoţitorilor şi indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi salarizării personalului neclerical, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială; alocarea sumelor de care bugetele locale au fost deposedate în lunile ianuarie, februarie şi martie a.c. – corespunzătoare diferenţei dintre nivelul de 60% şi cel de 41,75% din cotele din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019; alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş a unor sume defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale care, adăugate la veniturile proprii estimate pentru 2019 şi la sumele corespunzătoare unei cote de 60% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, să asigure un buget minim de funcţionare corespunzător sumei de 1.400 lei/ locuitor/ an, dar nu mai puţin de: 6 milioane lei/ an/ oraş, pentru oraşele cu un număr de locuitori de sub 5.000 de locuitori, 8 milioane lei/ an/ oraş, pentru oraşele cu un număr de locuitori de la 5.001 la 10.000 de locuitori, 15 milioane lei/ an/ oraş, pentru oraşele cu un număr de locuitori de peste 10.000 de locuitori”, se arată în scrisoarea deschisă.
AOR mai cere asigurarea unor bugete minime de funcţionare pentru anul 2019, care să nu fie mai mici decât maximul bugetelor minime de funcţionare din anii 2015, 2016, 2017, 2018, găsirea de soluţii pentru suplimentarea sumelor din Axa 13 a POR pentru oraşe, „singura şansă reală pentru dezvoltarea infrastructurii din localităţi” şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor.
De asemenea, AOR solicită realizarea reformei administrativ-teritoriale care poate consolida capacitatea administrativă, prin renunţarea la sistemul de organizare cu unităţi administrativ-teritoriale fragmentate, în favoarea dezvoltării unor unităţi administrativ-teritoriale capabile să eficientizeze guvernarea centrală, regională şi cea locală.
„Pentru aceste măsuri propuse, AOR a conceput un model matematic care ne-a permis realizarea mai multor simulări pentru oraşe. În speranţa îmbunătăţirii şi eficientizării dialogului nostru (…) Asociaţia Oraşelor din România vă roagă să acţionaţi cât mai rapid pentru rezolvarea pe cale de parteneriat a problemelor cu care ne confruntăm”, conchide scrisoarea AOR.