Astfel, sistemul de pensii din România va fi complet și va conține patru tipuri de pensie: pensia de stat (pilonul I), pensia privată obligatorie (pilonul II), pensia privată facultativă (pilonul III) și pensia ocupațională (pilonul IV).Așa cum a mai arătat ECONOMICA.NET, sistemul de plată a pensiei, care urmează să fie definit până cel târziu anul viitor, va lua în calcul toți cei patru piloni.
Dintre toate celelalte categorii de pensii, pensia ocupațională se aseamănă cu pensia privată facultativă, deoarece este, de obicei, o compensație sau un bonus oferit de angajator angajaților. Tocmai de aceea introducerea unei deductibilități consistente este un element fundamental pentru sprijinirea pensiilor ocupaționale.
Practic, angajatorul va fi stimulat să acorde acest beneficiu în loc de, să spunem, o primă în bani, pentru că va beneficia de reduceri la plata taxei. Sistemul de pensii ocupaționale este consacrat în țările dezvoltate ale Uniunii Europene, în Statele Unite și, mai nou, în Polonia, acolo unde Guvernul dorește, parctic, să repare aparenta eroare făcută prin naționalizarea activelor de la pilonul II și să înlocuiască sistemul cu pensiile ocupaționale. În acest sens, angajatorii au beneficii importante.
Cât va fi de mare noua pensie
La noi, Autoritatea de Supraveghere Financiară a elaborat mai multe norme pentru acest pilon de pensii private.
Prima vizează capitalul social minim, necesar pentru administrarea fondului. Acesta trebuie menţinut la 1,5 milioane de euro.
A doua normă se referă la fondurile de pensii. Vor fi constituite pe bază de contract de societate. Aceste fonduri vor fi administrate de societăţile de pensii, de investiţii si de asigurarări de viaţă. Mai exact, cele care sunt autorizate să administreze astfel de fonduri de pensii private. Angajatorul este cel care poate stabili o schemă de pensii ocupaționale. Tot el are obligaţia să vireze contribuţiile aferente fiecărui angajat care își dorește o asemenea pensie facultativă.
Angajatorul însă poate stabili cuantumuri diferite, în funcție de salariul angajatului ori de vechimea la locul de muncă. Însă plata maximă care se poate face lunar către Pilonul IV de pensii nu poate depăși jumătate din salariul net al angajatului.
Actul normativ a fost inițiat de Guvernul Dăncilă și a fost prezentat ca o măsură pentru viitorii pensionari, care își pot asigura astfel venituri suplimentare la bătrânețe.
„În cazul pensiilor ocupaționale contribuțiile se depun de angajator, reprezintă o componentă a pachetului motivațional care este aferent derulării unui contract individual de muncă. Nu se face distincție de tipul angajatorului. Dacă este privat sau de stat. E un fapt lăudabil că în acest moment avem mai multe forme de a stimula economiile pentru bătrânețe.”, a declarat, pentru Digi TV, Doina Pârcălabu, fost director al Casei Naționale de Pensii.