În timp ce apartamentele vechi au avantajul amplasării, fiind deja poziționate într-o zonă dezvoltată din mai toate punctele de vedere și în proximitatea staţiilor de transport în comun şi a şcolilor, nu toate noile ansamblurile rezidenţiale sunt amplasate în zone care să beneficieze de toate facilităţile.
Pe de altă parte, confortul oferit de apartamentele vechi, în special, de cele construite după anii ’70 are de suferit. Atunci s-au introdus plăcile prefabricate, care se montau direct pe structură.
„Obiceiul de a construi cu plăci de beton prefabricat a afectat mult confortul. Locuințele erau neizolate, slab finisate, iar instalațiile de apă și curent cedează adesea. Astfel, s-a ajuns acum la termoizolarea blocurilor vechi, care pierd energie peste tot”, spune Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților din România – București (OAR).
Pe de altă parte, unele apartamente noi sunt „prea mici”, spun clienții. Și așa e, uneori suprafața acestora e mai mică decât prevede Legea Locuinței, dar președintele OAR susține că e o situație cu care ne vom întâlni des.
„Ne place sau nu, Bucureștiul devine o aglomerare urbană al cărei număr de locuitori crește în fiecare an. Va trebui să ne obișnuim cu asta, dar și să învățăm să utilizăm spațiul în mod judicios. Dar, clienții nu ar trebui să accepte apartamente foarte mici – e o componentă financiară aici, dar să fim conștienți că media suprafețelor locuințelor va scădea. Inclusiv legea, care e relativ bună, dar prea puțin respectată, ar trebui modificată și introduse mijloace punitive – amenzi – pentru dezvoltatorii care nu o respectă”, susține Ivănescu.
De aceea, e recomandat ca achiziția să se facă după ce locuința a fost văzută de un om care se pricepe, fie că e el avocat, arhitect sau inginer constructor.
„În niciun caz să nu se cumpere o locuință off plan pe baza unei autorizații de urbanism prezentată de dezvoltator sau a unui PUZ. Ar trebui cerută măcar autorizația de construcție sau cartea imobilului, dacă există. Astfel e riscant sunt tot felul de imobile cu probleme legale”, explică Ivănescu.
De altfel, una dintre discuțiile pro și contra apartamentelor noi e legată de lipsa spațiilor de depozitare din noile apartamente. De aceea, dezvoltatorii străini au renunțat să mai importe modele din țările lor și angajează români, familiarizați în cultura autohtonă a construcției de locuințe.
E drept că mulți dintre români sunt ceea ce în Occident se numește „hoarder”, cuvânt care se traduce în română ca acaparator și își umplu locuințele cu lucruri inutile, unele nevalorificabile, iar lipsa sau suprafața redusă a spațiilor de depozitare devine astfel o problemă, dar și lipsa acestor spații nu e tocmai potrivită în cultura românească a locuirii.
La capitolul costuri, ca de obicei lucrurile sunt împărțite. Deși blocurile noi dispun de instalaţii noi, de la centrală proprie, la ţevi noi, și finisaje de ultimă generaţie, cele vechi, în cele mai multe cazuri, au nevoie de o renovare. În cazul în care nu dispune de centrală proprie, noul proprietar va depinde de regia termică – acum falimentară în București – pentru apa caldă şi căldură. Iar tentativa de instalare a unei centrale termice pe gaz poate fi deosebit de costisitoare dacă nu este instalată ţeava de gaz necesară, mai ales că renunţarea la contractul cu regia termică de stat este aproape imposibil, autoritățile țin cu dinții de monopolul RADET, de exemplu.
Iar reabilitarea unui apartament vechi este o încercare aproape imposibilă, deoarece în comunitate, degeaba modernizezi și repari tu, dacă vecinii nu o fac.
Dar nici apartamentele noi nu sunt scutite de costuri. Deși încălzirea lor e mai ieftină, grație izolării termice din start, acestea au costuri de mentenanță a spațiilor comune, cu serviciile de pază, îngrijire a grădinilor, a spațiilor verzi, acolo unde acestea există.
Apartamente noi
Pro
Contra
Apartamente vechi
Pro
Contra
Până la urmă, e evident, o problemă de alegere, dar și de posibilități. Apartamentele vechi, deși nu și-au pierdut rolul, sunt oricum majoritare pe piață, devin, pe măsură ce trece timpul, tot mai dificil de administrat. Iar tendința actuală pare a fi în favoarea apartamentelor noi, oamenii s-au săturat de vecini zgomotoși și care uită că trăiesc într-o comunitate pe care ar trebui să o respecte.
De altfel, și Emil Ivănescu e de acord că publicul a înclinat balanța în favoarea apartamentelor noi. Chiar dacă acestea sunt uneori mai departe de centru, de școli, de centre de retail, dezvoltatorii au început să mizeze pe proiecte mixte care aduc toate aceste componente ale vieții în oraș în același proiect.