Apetitul pentru investiţii al românilor este în scădere. Îşi iau banii şi din fondurile de investiţii cu risc mic

Subscrierile nete (diferenţa dintre achiziţiile de titluri de fonduri mutuale şi ieşirile de bani prin răscumpărările cerute de investitori) au fost de 42,4 milioane de lei în luna septembrie, potrivit celui mai recent raport al Asociaţiei Administraţiei de Fonduri din România (AAF). Suma este mică faţă de statisticile de anul trecut, când media lunară depăşea 200 de milioane de lei.

Intrările nete de bani în fonduri mutuale din septembrie vine, totuşi, după trei luni în care investitorii au retras mai mulţi bani decât au investit, mai exact: 824 milioane de lei în iunie, iulie şi august.

Preferinţele investitorilor arată o scădere a apetitului de risc. În vreme ce cresc subscrierile nete în fonduri cu riscul cel mai mic, monetare sau similare (care fac plasamente mai ales în depozite şi alte instrumente bancare), continuă retragerile din fondurile de obligaţiuni.

Se menţine şi lipsa de interes pentru fondurile cu expunere instrumente şi mai riscante, precum acţiunile, tendinţă veche din anii de debut ai crizei.

Soldul pozitiv al subscrierol nete din septembrie, de peste 42 de milioane de lei, rezultă din retragerile nete  de aproape 80 de milioane de lei din fondurile de obligaţiuni şi de peste trei milioane de lei din fondurile cu expunere pe acţiuni, pe de o parte, cumulate pe de altă parte, cu intrările nete de peste 120 de milioane de lei în fonduri de tip monetar şi fonduri cu capital garantat.

Fenomenul are drept cauză şi trecerea la marcarea la piaţă a valorii deţinerilor de obligaţiuni. Acestea sunt înregistrate , de câteva luni, la valoarea dată de cotaţiile de piaţă şi nu la o valoare teoretică rezultată din distribuţia câştigurilor din dobânzi şi va,oarea nominală la scadenţă.

Astfel că retragerile nete cele mai mari, de peste 89 milioane de lei în septembrie, le-a înregistrat cel mai mare fond de obligaţiuni, ERSTE Bond Flexible RON, al cărui administrator (Erste Asset Management Romania) a introdus cel dintâi noua metodă de evaluare. Urmează BRD Eduro Fond, cu -17 milioane de lei în echivalent şi alte fonduri de obligaţiuni.

Cele mai mari intrări nete le-au înregistrat două fonduri care sunt monetare în ciuda denumirii, BT EURO Obligaţiuni (+30,5 mil. lei echivalent) şi BT Obligaţiuni (+23,4 mil. lei) şi de un fond cu plasamente monetare BRD Simfonia 1 (+ 23 mil. lei). Un fond monetar veritabil, ERSTE Money Market RON a beneficiat de intrări mai mari cu 9,5 milioane de lei decât ieşirile.

Un fond similar celor monetare (Raiffeisen Ron Plus) a înregistrat un plus de 16 milioane de lei, iar Raiffeisen Confort, care îşi mută bani idinspre acţiuni spre depozite nbancare în funcşie de evoluţia pieţelor – 11 milioane de lei.
 
Randamente

Scăderea dobânzilor şi marile incertitudini de pe pieţele de acţiuni au redus dramatic randamentele fondurilor româneşti. Excepţia este Audia Piscator, care este şi cel mai riscant, pentru că face plasamente în instrumente derivate, cu care a ajuns la un randament de peste 51%.

Altfel, tot fondurile cu expunere pe depozite şi alte instrumente bancare sunt la vârful clasamenteului fondurilor româneşti: BRD Simfonia 1 cu 6,56%, BRD Obligaţiuni (6,29%), ERSTE Bond Flexible RON (5,40%),  Raiffeisen Ron Plus (5,19%). (vezi topul ataşat, realizat cu raportul AAF).