APIA: Eliminarea Timbrului de mediu va contribui la o şi mai mare deteriorare a nivelului de siguranţă rutieră din România

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) susţine afirmaţia prin care se declară împotriva eliminării Timbrului de mediu, publicând o serie de statistici. Una dintre acestea, publicată de Registrul Auto Român (RAR), arată că, la nivelul anului 2015, în urma controalelor efectuate în trafic pe 81.702 vehicule, 5,55% din total (4.535) au prezentat un pericol iminent de accident.

De asemenea, procentajul de respingere în funcţie de vechime arată că 63,1% dintre vehiculele mai vechi de 15 ani au prezentat diferite neconformităţi, iar 93% dintre acestea cauzate de o serie de deficienţe legate de siguranţa rutieră, faţă de 48% dintre cele cu vârsta cuprinsa între 6 şi 8 ani, sau 28,5% la cele mai noi de 3 ani.

‘Se demonstrează, astfel, legătura directă între vârsta autovehiculelor şi riscul crescut pe care acestea îl reprezintă pentru ceilalţi participanţi la trafic, aceasta fiind destul de elocventă şi dacă analizăm teritorialitatea numărului de accidente cu urmări fatale, comparativ cu vechimea parcului auto din respectivele judeţe. În plus, trebuie avut în vedere faptul că autovehiculele, cu cât sunt mai noi, au elemente de siguranţă activă şi pasivă mai numeroase şi mai eficiente, comparativ cu cele fabricate în urmă cu mai mulţi ani (…) scăderea nivelului de siguranţă în trafic nu este o noţiune abstractă. Aceasta se traduce, în primul rând, prin pierderi de vieţi omeneşti. Din acest punct de vedere, semnalul de alarmă pe care dorim să-l punctăm, este acela că, deja, România ocupă un nedorit loc doi în rândul statelor membre UE în ceea ce priveşte numărul de accidente grave, soldate cu decese (indicatorul măsurat este numărul de decese la 1.000.000 locuitori), în ţara noastră înregistrându-se dublul mediei UE, respectiv 91 decese, comparativ cu 51, cât este media pe ansamblul UE’, notează APIA, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, scăderea nivelului de siguranţă rutieră are impact negativ inclusiv asupra bugetului de stat, în Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră fiind stipulate şi costurile aferente accidentelor rutiere ce au loc în România.

În acelaşi timp, un alt aspect abordat de către reprezentanţii APIA se referă la menţinerea siguranţei active şi pasive a autovehiculelor pe toată durata de viaţă a acestora.

‘Aceasta se poate realiza atât prin controale rutiere, cât şi prin reconsiderarea/consolidarea inspecţiei tehnice periodice, care, conform Directivei 2014/45/EU (privind inspecţia tehnica periodica a autovehiculelor), se poate introduce la intervale mai scurte de timp, în următoarele situaţii: a) după un accident care a afectat principalele elemente de siguranţa ale vehiculului, b) când sistemele şi componentele de siguranţă şi cele legate de protecţia mediului ale vehiculului au fost transformate sau modificate, c) când vehiculul a ajuns la un kilometraj de 160.000 de km. O astfel de abordare va descuraja conducerea pe drumurile publice a unor vehicule neconforme cu standardele în baza cărora acestea au fost omologate, mai ales dacă şi penalizările administrative sau financiare pentru nerespectarea lor vor fi semnificative’, menţionează Asociaţia.

Camera Deputaţilor a adoptat, în data de 26 octombrie, proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a peste 100 de taxe nefiscale, printre care şi Timbrul de mediu.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, a declarat că există alternativă la înlocuirea Timbrului de mediu, o taxă pe consumul de combustibil, care să fie de aproximativ 2 lei pentru fiecare plin, la care să se adauge o impozitare diferenţiată a maşinilor în funcţie de norma de poluare a motorului.

La începutul lunii iunie 2016, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) s-a pronunţat în cazul unei cereri de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) de Curtea de Apel Cluj (România), prin decizia din 24 noiembrie 2014, primită de Curte la 18 decembrie 2014, în procedura Vasile Budişan împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Cluj.

Conform Hotârârii CEJ, această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Budişan, pe de o parte, şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj, pe de altă parte, cu privire la o taxă pe care Budişan a trebuit să o plătească pentru a înmatricula în România un autovehicul rulat provenit dintr-un alt stat membru.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie şi la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, dar şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

Timbrul de mediu se aplică pentru autovehiculele din categoria M1, M2, M3, cu precizarea că pentru categoria de autoturisme cu normă de poluare Euro 5, Euro 4 şi Euro 3 formula ia în calcul în proporţie 100% emisia de CO2, iar pentru autoturismele cuprinse în normele de poluare non-euro, Euro 1 şi Euro 2 se aplică actuala formulă prevăzută prin Legea 9/2012, ce ia în calcul capacitatea cilindrică. Pe de altă parte, taxa creşte pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4 în cazul versiunilor diesel.