APIA: Piaţa auto din România, pe un trend ascendent cu aproape 18%, în 2016

Statistica relevă, totodată, că anul 2016 s-a încheiat cu un volum al vânzărilor de peste 142.000 de unităţi, cifră foarte apropiată de cea înregistrată în primul an al crizei pe piaţa auto, respectiv 2009, cu vânzări de circa 148.000 de unităţi.

La nivelul producţiei naţionale de autovehicule, per ansamblul anului trecut s-au consemnat 359.306 de unităţi, echivalentul unei scăderi de 7,2% faţă de 2015. Din acest total, Dacia a produs 320.457 de unităţi, iar 38.849 unităţi compania Ford. Cele mai mari volume ale vânzărilor le-a consemnat modelul Dacia Duster, din care au fost fabricate 190.825 de unităţi (+11,9% faţă de 2015), urmat de Dacia Sandero (51.778 unităţi, -10,8%), Dacia Logan MCV (40.480 unităţi, +0,6%), Ford B-Max (38.849, -19%) şi Dacia Logan (37.014 unităţi, -47,2%).

În aceea ce priveşte exporturile, acestea s-au situat, în 2016, la 326.089 de unităţi, în scădere cu 8,2% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Cel mai exportat model a fost Dacia Duster – cu 183.860 unităţi (+13%), urmat de Dacia Sandero (44,317, -15,1%) şi Ford B-Max (38.857 unităţi, -19%). La modul general, 90,7% din producţia naţională realizată în cursul anului trecut a fost exportată, în comparaţie cu 91,7% în 2015.

Cu un volum total de 142.020 unităţi noi vândute în 2016, piaţa auto naţională înregistrează un salt de 17,8% faţă de anul anterior, iar din acest total 115.004 unităţi au fost autoturisme, în creştere cu 17% comparativ cu 2015.

Clasamentul vânzărilor de maşini noi este condus de Dacia, cu 35.448 unităţi (30,8% cotă de piaţă), urmată de Volkswagen (11.983 unităţi, 10,4% cotă), Skoda (10.268 unităţi, cotă de 8,9%), Renault (8.351 unităţi, cotă de 7.3%) şi Ford (6.957 unităţi, cotă de 6%).

În funcţie de tipul de combustibil, datele APIA arată că, în 2016, motorizările diesel au scăzut până la 49,3% din total piaţă, faţă de anul 2015, când procentajul se situa 53,5%.

La capitolul maşinilor ‘verzi’ (electrice şi hibride) s-a înregistrat o dublare a volumelor în anul precedent, respectiv 1.183 de unităţi faţă de 496 de unităţi, în 2015. Pe segmentul strict al maşinilor electrice, se remarcă un salt al vânzărilor de 237%, comparativ cu anul anterior, la 167 de unităţi de la 46 de unităţi.

Reprezentanţii APIA estimează pentru anul 2017 o scădere a volumelor de vânzări le autovehiculelor noi, una dintre cauze fiind renunţarea la Timbrul de mediu şi lipsa de alternativă la această măsură.

‘(…) în acest an (2016 – n. r.) s-a manifestat un factor de distorsiune a pieţei auto. Este vorba, în mod evident, despre afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate, ceea ce produce un impact negativ asupra vânzărilor de autovehicule noi, dar şi asupra bugetului de stat, care pierde anual sute de milioane de euro. În acest context, anul 2016 înregistrează un nou record al înmatriculărilor de autoturisme rulate provenite din import, respectiv circa 300.000 de unităţi, ceea ce reprezintă o creştere cu 20% comparativ cu anul 2015. Dacă la situaţia de mai sus adăugăm eliminarea Timbrului de mediu, fără ca acesta să fie înlocuit de măsuri echivalente, putem considera că avem, la începutul anului 2017, o conjunctură nefavorabilă pe piaţa auto, ceea ce face ca acest an să fie unul de scădere, poate chiar consistentă, a vânzărilor de autoturisme. Un calcul estimativ arată că, odată cu dispariţia Timbrului de mediu, vom avea un raport al vânzărilor de 1 la 5, faţă de 1 la 3 (maşină nouă vândută vs maşini rulate vândute – n. r.)’, a declarat, joi, preşedintele APIA, Ernest Popovici.

La începutul lunii ianuarie, Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului, a susţinut că vor exista măsuri compensatorii pentru industria auto, odată cu eliminarea Timbrului de mediu, argumentând că principala problemă în acest sector nu este colectarea, ci cheltuirea fondurilor şi dezvoltarea de programe.

‘Este o discuţie pe care o vom avea la momentul când se va elabora bugetul. Timbrul de mediu s-a atacat tot timpul în instanţă, iar statul trebuie să plătească eşalonat foarte mulţi bani pentru cei care au plătit acest timbru de mediu. (…) Problema nu este neapărat cum să alimentăm (Administraţia Fondului pentru Mediu – n. r.), pentru că, dacă vă uitaţi, 70% din fondurile pe care le-au avut nu s-au cheltuit. Deci, nu e problema colectării, ci problema cheltuirii şi dezvoltarea de programe în această zonă şi pentru a face un mediu mai prietenos’, a explicat Constantin, la Digi 24.

Timbrul de mediu pentru autovehicule era inclus în cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate.