Biden a explicat că s-a opus proiectului de la bun început, dar că impunerea de sancţiuni în acest moment, când conducta este aproape finalizată, ar fi „contraproductivă în ce priveşte relaţiile noastre europene”, a transmis Casa Albă după o întâlnire cu presa a preşedintelui.
Joe Biden a adăugat că aliaţii Washingtonului din Europa ştiu care este poziţia lui în această problemă.
Săptămâna trecută administraţia americană a decis să renunţe să aplice sancţiuni împotriva principalei societăţi implicate în construirea gazoductului NordStream 2, care va livra gaze ruseşti în Uniunea Europeană printr-un terminal din Germania. SUA au anunţat miercuri că renunţă la sancţiunile împotriva societăţii NordStream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, Matthias Warnig, de naţionalitate germană.
Unii republicani de la Washington l-au acuzat pe Biden că prin renunţarea la sancţiuni „face jocul” lui Vladimir Putin, în timp ce guvernul german a salutat vestea.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Proiectul este finalizat în proporţie de 90%.