‘Sunt aproximativ 8,9 milioane de locuinţe în România şi, din păcate, la finalul lunii martie 2018, erau în vigoare 1.415.262 de poliţe de asigurare facultativă a locuinţei. Gradul de penetrare de doar 16% este extrem de mic, dacă luăm în calcul riscurile la care este expusă o locuinţă, dar şi gradul de penetrare mult mai mare atins în alte ţări europene. În cazul asigurărilor obligatorii de locuinţă (poliţele PAD) gradul de penetrare este aproape la fel de mic: potrivit datelor PAID, la finalul lunii iunie 2018, erau 1.690.193 de poliţe în vigoare, adică un grad de penetrare de 19%’, se spune într-un comunicat al UNSAR.
Conform unui studiu recent realizat de UNSAR asupra percepţiei consumatorilor privind asigurările obligatorii şi facultative de locuinţe, 8 din 10 respondenţi afirmă că au auzit despre obligativitatea cetăţenilor de a-şi asigura locuinţa împotriva dezastrelor naturale prin poliţa obligatorie, PAD.
În opinia celor mai mulţi dintre intervievaţi, factorii care i-ar motiva să-şi încheie asigurarea obligatorie are legătură cu o mai bună informare (66%) şi luarea unor măsuri pentru respectarea prevederilor legale privind aplicarea amenzilor de către primari (23%). 51% dintre cei intervievaţi sunt de părere că autorităţile locale (primării, consilii judeţene) ar trebui să se ocupe de informarea cetăţenilor privind obligativitatea de asigurare a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale.
UNSAR susţine că este preocupată continuu de identificarea şi promovarea unor măsuri pentru creşterea gradului de cuprindere în asigurare a locuinţelor şi este implicată activ în dialogul cu autorităţile pentru găsirea celor mai bune soluţii, atât în ceea ce priveşte segmentul asigurării obligatorii a locuinţelor, dar mai ales în ceea ce priveşte acţiunile de educare a cetăţenilor şi protecţia la dezastre.
Organizaţia menţionează că de o importanţă majoră este şi implicarea tuturor proprietarilor de locuinţe din România, care trebuie să se informeze asupra asigurărilor de locuinţe, atât obligatorii, cât şi facultative. Asigurarea oferă protecţia necesară, atât în eventualitatea unui dezastru natural major, cât şi în cazul unor daune minore care pot destabiliza serios bugetul oricărei familii.
Conform UNSAR, asigurarea împotriva dezastrelor naturale reprezintă un produs de bază cu caracter obligatoriu, reglementat prin legislaţia naţională şi care prevede, de asemenea, riscurile pe care acest tip de poliţă le acoperă (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren).
Această asigurare are o componentă socială extrem de importantă, de aici rezultând şi tariful său unic – 10 sau 20 de euro – pentru toate locuinţele din orice judeţ al ţării, indiferent de riscul la care acestea sunt cel mai frecvent expuse, sumele asigurate fiind în limita a 10.000, respectiv 20.000, de euro, în funcţie de tipul locuinţei.
Necesitatea asigurării obligatorii a locuinţei este cu atât mai mare cu cât multe zone ale ţării sunt expuse unui risc major de a fi puternic afectate de inundaţii, categorie de dezastre naturale care a cauzat cele mai multe daune avizate până în acest moment. Sistemul de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale are aşadar un caracter social, fiind bazat pe mutualizarea riscurilor şi pe solidaritatea cetăţenilor, adică un număr cât mai mare de locuinţe asigurate.
Prin urmare, utilitatea asigurării obligatorii (poliţa PAD) în creşterea gradului de securitate socială pentru proprietarii de locuinţe din România este evidentă. De asemenea, pentru o protecţie completă, acoperirea poliţei obligatorii care are un caracter de bază poate fi extinsă prin accesarea unuia dintre numeroasele produse de asigurare facultativă a locuinţei disponibile. Prin intermediul unei astfel de poliţe facultative, protecţia locuinţei devine completă: toate dependinţele şi construcţiile anexe ale unei gospodării pot fi reconstruite cu ajutorul despăgubirilor plătite de asigurători; oferă protecţie suplimentară pentru cele trei riscuri de dezastre naturale – peste sumele asigurate prin poliţa obligatorie PAD; sunt acoperite şi alte riscuri precum incendiul, explozia, fenomene atmosferice (de ex.: furtună, vijelie, grindină), apa de conductă/inundaţia de la vecini, care au o incidenţă foarte ridicată; locuinţa este asigurată la valoarea ei reală, iar bunurile distruse din casă pot fi, de asemenea, despăgubite.