Aproape 2% din PIB-ul României se duce anual pe dobânzi. Economist șef: Fără o creștere a ratingului de țară, greu vom mai putea susține datoria publică

Un sector bancar mai mic de cinci ori decât media europeană nu poate absorbi datorie de circa 48% din PIB. Fără o creştere a ratingului de ţară, nivelul datoriei publice al României poate deveni nesustenabil.

Economistul şef al Raiffeisen Bank atrage atenţia că, în afara bugetelor de venituri şi cheltuieli, de creştere economică sau inflaţie, deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere, iar următorii ani vor fi definitorii. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu „întreţinerea” ei.

„Constrângerea suplimentară care ne apare în buget în anii următori este legată și de mediul acesta de dobânzi pe care îl întâmpinăm la nivel global. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică în România, chiar dacă datoria noastră publică este semnificativ mai mică decât mediile europene, cheltuielile cu dobânzile sunt deja mai mari decât mediile europene. Noi alocăm cam 2% din PIB pentru dobânzi la datoria publică. Alocam în 2018, 2019 circa 1% din PIB”, a declarat Ionuţ Dumitru.

Sectorul bancar, principalul finanţator al datoriei publice a României, este de cinci ori mai mic decât media UE

Chiar şi numai un punct procentual din PIB alocat suplimentar pentru plata dobânzilor la datoria publică, ceea ce îngustează şi mai mult spațiul bugetar pe care îl avem.

„Văd foarte multe voci care spun că datoria publică în România nu e chiar atât de mare, în termeni absoluți. La 48% din PIB, într-adevăr, față de standardele europene pare mică, însă trebuie privit și din perspectiva capacității de absorbție a piețelor financiare. Dacă ne uităm, principalul finanțator al datoriei publice este sectorul bancar, care au deja o expunere de aproape 23-24% din total active, cea mai mare din Europa”, subliniază Ionuţ Dumitru.

Economistul şef explică faptul că avem o adâncime a sectorului financiar destul de mică, care nu permite o absorbție a unei datorii publice mult mai mari. „Avem un sector care e cam de cinci ori mai mic decât media europeană, iar datoria publică e cam de două ori mai mică decât media europeană”, precizează Dumitru. El arată de fapt că principala constrângere legată de datoria publică este că nu are cine să o cumpere sau să o finanțeze.

56% din datoria publică a României este în valută, expusă suplimentar riscului valutar

În plus, avem și o structură pe monede care ne vulnerabilizează. 55-56% din datoria noastră publică este denominată în valută. Sunt două țări în Europa care mai au o pondere mai mare ca a noastră, Bulgaria și Croația. Una dintre ele are consiliu monetar (Bulgaria), cealaltă a adoptat euro şi nu mai au risc valutar. Ungaria și Polonia au o proporție mult mai mică 22 și ceva la sută datorie denominată în valută. Practic, suntem singura ţară din UE care este expusă şi riscului valutar, ceea ce ar trebui să reclame o politică prudentă.

„Noi plătim dobânzi destul de mari pentru că avem și un rating destul de slab. Doar Grecia are un rarting mai slab decât noi în Europa. Așa cum menționam, dacă te uiți pe cifre, pe partea de convergență reală, ai spune că România merită un rating mai bun. Din păcate avem o problemă de percepție și agențiile de rating, investitorii în general nu ne cred că suntem în stare să menținem această traiectorie și atunci ratingul nostru este în continuare destul de slab. După părerea mea, trebuie obligatoriu să îmbunătățim ratingul de țară pentru că ne va apăsa foarte mult cheltuiala cu dobânzile în ultimii ani”, precizează Ionuţ Dumitru.