Aproape 2,5 milioane de șoferi au scăpat de grija RCA cu firme care vând direct din afara țării. ASF schimbă în urgență legea ca să poată acționa rapid dacă apar probleme

După ce au trecut de Senat, modificările propuse de ASF pentru legea 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare sunt  aproape de a deveni literă de lege. Comisia de Buget Finanțe din Camera Deputaților, cel mai important organism în traseul acestui proiect, dă aviz pozitiv, după ce a discutat în urgență modificările. La respectivele discuții, precizează documentele Camerei Deputaților, a participat și vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu (foto).

Despre modificările în ceea ce privește capacitatea de a acționa asupra firmelor autorizate și reglementate în România, Economica a scris în premieră, cu explicațiile ASF. În esență, așa cum puteți citi accesând linkul de mai jos, este vorba despre proceduri care permit acțiunea timpurie asupra firmelor cu probleme, pentru a evita situații ca cele întâlnire la City Insurance și mai ales Euroins, când, deși semnele erau evidente, ASF nu a putut interveni decisiv decât foarte târziu, uneori din cauza chicițelor legale speculate abil de cele două societăți.

Una dintre modificări prevede explicit că ASF poate aplica sancțiuni în regim de urgență firmelor sau persoanelor responsabile fără a mai notifica anterior aceste entități, iar motivarea este următoarea: „Modificarea este necesară deoarece în procesul de aplicare a legii s-au întâlnit unele situaţii practice care au necesitat dispunerea de către A.S.F. să poată dispune măsurile necesare în regim de urgenţă fără a mai notifica conform alin (18)1 societăţile sau persoanele care au nerespectat prevederile legale. ”

Citește și: Lecțiile Euroins, City, Astra și Carpatica au fost învățate. Puteri fără precedent pentru ASF, cu impact direct în RCA

Legea e clară și va fi și mai clară: ASF poate interveni inclusiv asupra firmelor care vând direct din afara țării, inclusiv prin sistarea vânzărilor

O modificare despre care nu s-a vorbit public până acum este clarificarea situațiilor în care ASF poate să intervină asupra firmelor care vând în România în baza pașaportului european. De altfel, nu s-a vorbit foarte mult nici măcar despre faptul că ASF are astfel de pârghii, clar definite de lege, și în acest moment. Abordarea generală este una mai degrabă fatalistă, care transmite că autoritatea locală nu poate face mare lucru în caz că apar probleme la societățile de tipul celor amintite.

Legea asigurărilor spune, însă, încă din 2015:

Art. 14: Competenţele A.S.F. în calitate de supraveghetor din stat membru gazdă

(7)Dacă măsurile adoptate de supraveghetorul din statul membru de origine se dovedesc ineficiente sau dacă acesta nu adoptă nicio măsură, iar societatea menţionată la alin. (6) continuă să încalce prevederile legale, A.S.F., după ce informează supraveghetorul din statul membru de origine, poate impune:

a)măsuri preventive, corective sau sancţionatoare;
b)interzicerea de a mai subscrie noi contracte de asigurare şi reasigurare pe teritoriul României începând cu data prevăzută în actul individual emis de A.S.F.;
c)măsuri administrative asupra proprietăţilor sau unităţilor operaţionale deţinute pe teritoriul României, în conformitate cu legislaţia naţională.

În proiectul de lege despre care discutăm, se vine cu modificări menite să facă și mai clare atribuțiile ASF în privința societăților care vând fin afară.  Se introduce astfel un nou articol, care arată:

„Prin excepție de la prevederile alin. (6) și (7), A.S.F. are competența de a aplica, de urgență, măsurile necesare, pentru a preveni sau sancționa nerespectarea prevederilor legale de către o societate dintrun alt stat membru care practică activitate pe teritoriul României, prin intermediul unei sucursale sau în baza libertăţii de a presta servicii, inclusiv măsurile menționate la alin. (7).”

Motivația inițiatorilor este destul de clară:

Este necesară reglementarea cu acuratețe a competenței A.S.F. de a putea dispune măsuri de urgență atât preventive, cât și sancționatoare, în scopul protejării intereselor contractanților și beneficiarilor, fără a fi ținută de obligația parcurgerii etapelor prevăzute la alin. (6) și (7) ale art. 14 care implică o acțiune a autorității de supraveghere numai în ipoteza continuării încălcării prevederilor legale. În absența menționării exprese a sintagmei „prevederile alin. (6) și (7) nu aduc atingere competenței A.S.F.”, există riscul ca momentul aplicării de urgență a măsurilor să nu fie interpretat ca fiind anterior informării, conform intenției de reglementare, ci imediat după informare.

Doi din zece șoferi români cumpără RCA direct din afara țării și lucrurile nu se opresc aici. Inclusiv societatea mamă a Euroins vrea să revină pe pașaport european, după ce lăsat în România o gaură de 400 de milioane de euro

Așa cum arătam și mai sus, clarificarea competențelor ASF în ceea ce priveș te firmele care vând pe pașaport european este absolut necesară, având în vedere evoluțiile din ultima vreme, care marchează creșteri substanțiale ale expunerilor acestor societăți, cu adevărate explozii în zona RCA.

Citește și: Vicepreședinte ASF: Există intenții ale altor firme de a intra în România. Ține de normalitate

Între timp, cele două firme care vând RCA prin sucursale directe au confirmat trendul de creștere accelerată pe care se află. Așa cum scriam, în premieră, Axeria Iard și Hellas Direct au fost, practic, motorul de creștere a pieței în anul 2024.

Citește și: Aproape 2,5 milioane de șoferi au scăpat de grija RCA cu firme care vând direct din afara țării. Vânzări în creștere puternică și în 2024

Creșterile nu sunt doar pe RCA. Pe piața asigurărilor agricole, de exemplu, lider este o societate din Austria, Agra. În asigurările de viață, societăți pe pașaport european, ca Metropolitan sau Cardif sunt prezențe notabile. În zona asigurărilor de garanții există de asemenea mai multe societăți care vând direct din afară.

Mai mult, și alte firme vor să vină prin același sistem. Despre două dintre ele, Economica a scris în exclusivitate. Una este chiar societatea mamă a Euroins România, care a lăsat în țară un deficit de rezerve de 400 de milioane de euro, după ce a falimentat.

Citește și: EXCLUSIV Surpriză mare. Un gigant de sute de miliarde revine în România ca să vândă RCA. Interamerican, parte din colosul Achmea, fost Eureko, revine în formulă digitală. Ce șoferi vor ținti cu prețuri mai mici

Citește și: În plin faliment, bulgarii de la Euroins vor să vândă iar RCA șoferilor din România. Când ar putea începe

Cu sau fără sucursală locală? Aceasta este întrebarea

Una dintre problemele care se pun atunci când este vorba despre societăți care vin pe pașaport european este sub ce formă vor intra ele pe piață. Această discuție s-a purtat de fiecare dată când un jucător nou a venit în România. Există două posibilități: Freedom of Services (FOS) și Freedom of Establishment (FOE). Diferența majoră este că FOE presupune deschiderea unei scursale în România și plata contribuției la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), adică mai multă siguranță pentru beneficiari, cel puțin în caz de faliment, dar costuri cu cel puțin 7% din vânzări mai mari pentru firmă (7% din primele brute subscrise merg la FGA).

AICI, în partea finală, găsiți ce înseamnă FOS și FOE și care sunt diferențele dintre cele două

Într-un interviu pentru Economica, Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF, spunea că, fiind parte din UE, România trebuie și are nevoie să accepte toate formele de organizare din asigurări, adică și societăți înregistrate în România și firme care vând prin sucursală directă (FOE) și firme care vând direct din afara țării (FOS). Totuși, Mititelu făcea o diferențiere clară între tipurile de activitate la care se pretează fiecare dintre aceste formule. Detalii AICI.

Cu referire la FOS, vicepreședintele ASF a arătat, trimițând inclusiv la interpretările organismului european în domeniul asigurărilor, EIOPA, că este o formă de organizare care se pretează pentru vânzări sporadice, nepermanente, care să acopere o nevoie mai degrabă de nișă din piața gazdă. Un exemplu în acest sens ar putea fi asigurările de telefoane, pe care nu le practică nicio firmă de la noi. La limită și asigurările agricole sunt un alt exemplu. În lumina  acestei definiții, polițele CASCO sau cele de sănătate s-ar putea preta, dar cele RCA , acolo unde legea impune anumite obligativități, cu greu.