Aproape 3,55 mil. elevi şi studenţi, înscrişi în sistemul naţional de educaţie în anul şcolar 2018-2019. Scădere de 31.300 de persoane

Potrivit statisticii, în anul şcolar/universitar 2018 – 2019, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,6%), în timp ce aproximativ o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8% şi, respectiv 15,4%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50% au fost elevi şi studenţi de sex masculin, iar 72% au studiat în mediul urban.

La nivel comparativ cu anul şcolar/universitar anterior, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, învăţământul postliceal şi învăţământul profesional sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+5.400 de copii, +500 elevi, respectiv +200 elevi). De asemenea, în învăţământul profesional au fost înscrişi 90.500 de elevi, acesta rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%), urmat de învăţământul postliceal şi de maiştri, cu 92.400 elevi (2,6% din totalul populaţiei şcolare).

Totodată, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal, au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2018-2019 faţă de cel anterior (-24.300, respectiv -8.000).

Conform datelor statistice, unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2018-2019 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57%), liceal (21,1%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,1%). În cea mai mare parte (95,1%), populaţia şcolară a fost cuprinsă în unităţile şcolare publice, iar numai 4,9% în unităţi şcolare private.

Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,7%), respectiv postliceal (53,9%).

În acelaşi timp, gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârsta 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,1%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

Pe segmentul universitar 2018-2019, au fost înscrişi în învăţământul superior 533.700 de studenţi, din care 54,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,9% din totalul studenţilor).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2018-2019 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunea Nord-Est (614.500 de persoane), urmată de Bucureşti-Ilfov (509.200 persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,2%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,9%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au consemnat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru (1,9%), precum şi din Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (câte 2%).

La capitolul personalului didactic, datele INS relevă faptul că, în anul şcolar/universitar 2018-2019, acesta a însumat 234.600 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (78%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (80,5%), postliceal şi de maiştri (77,6%), liceal (71,7%) şi profesional (67,8%).

Cât priveşte numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2017-2018 şi aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată), acesta a fost de 501.800 de elevi şi studenţi. Preponderente au fost absolventele, în număr de 263.200, echivalentul a 52,4% din total, notează statistica.

La sfârşitul anului şcolar 2017-2018 au absolvit învăţământul gimnazial 172.600 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia fiind înregistraţi în regiunea Nord-Est (19,8%).

În acelaşi context, ponderea băieţilor, de 51,1%, o devansează uşor pe cea a fetelor, cu 2,2 puncte procentuale. În plus, în mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 55,1% din totalul absolvenţilor din acest nivel, însă, în profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (58,7%, respectiv 56,6%).

La nivel liceal, la finele anului şcolar 2017-2018 au absolvit 148.700 de elevi, în scădere cu 3,2% comparativ cu anul şcolar anterior, iar majoritatea absolvenţilor de liceu a urmat cursurile învăţământului de zi (88,4%).

Pe segmentul absolvenţilor din învăţământul liceal, statistica evidenţiază că aproximativ jumătate dintre aceşti au frecventat cursurile filierei teoretice (51,9% din total), 39,8% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,3% din totalul absolvenţilor au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

Datele INS arată că, în intervalul analizat, la examenul de bacalaureat s-au prezentat 136.900 de absolvenţi, din care 121.000 proveniţi din promoţia 2018, adică 88,4%. Au fost declarate reuşite 95.700 de persoane (69,9%). Din totalul absolvenţilor proveniţi din promoţia anului trecut, 91.000 de persoane (75,2%) au fost admise.

Învăţământul profesional a fost absolvit de 23.300 de elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar numai 2,7% pe cele din sectorul privat, în timp ce învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 31.000 de elevi, din care 62,7% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar peste o treime (37,3%) pe cele din sectorul privat.

Pe de altă parte, în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 126.300, dintre care 59,1% au fost reprezentate de studente.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,7%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (13,4%).