Trei sferturi dintre victime se află în Asia, însă „niciun continent nu este ferit”, precizează Walk Free, o nouă organizație cu sediul în Australia, susținută de fostul secretar de stat american Hillary Clinton și de co-fondatorul Microsoft și filantropul Bill Gates.
Potrivit acestei anchete publicate în capitala britanică, India se află în frunte (14 milioane de persoane care trăiesc în condiții de sclavie), urmată de China (2,9 milioane) și Pakistan (peste două milioane). Urmează Nigeria, Etiopia, Rusia, Thailanda, Republica Democrată Congo (RDC), Birmania și Bangladesh.
Numai în aceste zece țări trăiesc 22 din cele 29,8 milioane de persoane aservite.
În India, „comunități întregi din sate din nord sunt reduse la sclavagie, forțate să fabrice cărămizi sau să lucreze în cariere. Copiii sunt constrânși să se ocupe de țesut pentru a produce covoarele care sunt vândute în magazinele noastre”, explică pentru AFP directorul general al Walk Free, Nick Grono.
Dacă se ia totuși în considerare procentul populației unei țări care trăiește în condiții de sclavie, Mauritania se află în fruntea clasamentului, cu o cotă de 4%. „Există încă sclavi ereditari în Mauritania, copii născuți sclavi” și constrânși să efectueze munci domestice sau să lucreze pe câmp, spune Nick Grono.
Sclavia „rămâne un stigmat pe toate continentele”, afirmă el. „Multă lume este extrem de surprinsă să audă că sclavia încă există”, deoarece sunt numeroși cei care pornesc de la principiul că aceasta a dispărut odată cu abolirea fenomenului în numeroase țări europene și pe continentul american la începutul secolului al XIX-lea.
Definiția sclaviei moderne este puțin diferită de cea din secolul al XVIII-lea, din perioada traficului cu negri. „Sclavia modernă este o situație în care oamenii se află sub dominația violenței. Ei sunt constrânși să ia locuri de muncă sau să accepte situații unde sunt exploatați economic. Nu sunt plătiți sau primesc minimul pentru a supraviețui și nu sunt liberi să plece”, potrivit lui Nick Grono.
Persoanele victime ale traficului de ființe umane, cele constrânse să se căsătorească, acei copii exploatați în conflicte sunt de asemenea cuprinși în definiția Walk Free.
A calcula numărul de sclavi este un exercițiu extrem de complex, recunoaște organizația. „Este dificil să obținem date deoarece este vorba de o faptă ascunsă. Seamănă puțin cu violența conjugală sau traficul de droguri”, afirmă Nick Grono.
Paisprezece țări africane se numără printre cele 20 de state cel mai prost clasate, dacă se ține cont de procentul populației reduse la sclavie. La coada clasamentului, acolo unde se află țările cu cele mai puține persoane care trăiesc în condiții de sclavie, se află Islanda, precedată de Irlanda și Marea Britanie, unde Walk Free estimează numărul celor aserviți la circa 4.400.