Aproape 60% dintre românii utilizatori de internet citesc bloguri

Economica.net
30 09. 2015
apple_to_zebra_browsing_internet_on_a_laptop_702x336_36158200

Categoria de vârstă cea mai interesată de bloguri este a tinerilor de peste 16 ani, însă, per total, 62% dintre utilizatorii de internet care ăşi procură informaţii de pe astfel de plaftorme au studii superioare.

Potrivit iSense Solutions, 16% dintre cititorii de bloguri sunt în totalitate de acord că articolele pe care le urmăresc sunt de calitate. Pe de altă parte, blogurile sunt privite în special ca pe un mijloc de informare de către 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 ani. Mai mult decât atât, aceştia recunosc că bloggerii le influenţează părerea asupra unor produse sau mărci (23%) sau asupra unor fenomene sociale (24%).

Studiul arată că femeile recunosc într-o proporţie semnificativ mai mare decât bărbaţii (46% faţă de 35%) atunci când un blogger încearcă să promoveze un produs sau un brand. Tot femeile sunt mai interesate de blogurile culinare (17%) şi de de cele despre fashion/lifestyle/beauty (17%) în comparaţie cu bărbaţii (5%, respectiv 2%). În acelaşi timp, blogurile jurnaliştilor şi cele IT sunt accesate mai degrabă de către bărbaţi (13%, respectiv 8%, faţă de 6%, respectiv 2% femei).

De asemenea, adolescenţii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 ani preferă blogurile despre modă, stiluri de viaţă sau înfrumuseţare (29%), în timp ce blogurile politice sunt urmărite în special de către persoanele peste 45 de ani (10%) sau de către pensionari (14%)

La general, peste jumătate (58%) dintre românii utilizatori de internet, cu vârsta de peste 16 ani, citesc bloguri, iar cele mai citite bloguri în rândul românilor sunt cele generaliste (16%), urmate de cele culinare (11%) şi de cele de fashion/lifestyle/beauty (10%).

Cercetarea a fost realizată online de către compania iSense Solutions pe un eşantion de 1.014 de respondenţi, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani, din mediul urban din România, iar rezultatele au un grad de eroare de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.