Aproape două milioane de persoane de peste 50 de ani nu au avut niciun tip de pensie în T2

În al doilea trimestru al acestui an, 3.835.000 de persoane în vârstă de 50-69 ani care lucrau sau lucraseră până după împlinirea vârstei de 50 de ani au făcut obiectul anchetei „Tranziţia de la muncă la pensionare”, a precizat INS într-un comunicat de presă.

Puţin peste jumătate (51,7%) dintre cele 3.835.000 de persoane care au făcut obiectul anchetei, respectiv 1.982.000, au beneficiat în trimestrul al doilea de un tip sau altul de pensie.

Alte 1.853.000 de persoane (48,3%) nu au beneficiat de pensie de niciun tip. Dintre acestea, 49,4% aveau vârsta cuprinsă între şi 50-54 ani, 57,9% erau bărbaţi şi 59,6% domiciliau în mediul urban. Dintre cei care nu au beneficiat de pensie, 1.581.000 de persoane (85,4%) cotizaseră la un sistem de pensii, public sau privat, ceea ce i-ar putea îndreptăţi să primească o pensie în viitor, după ce vor îndeplini condiţiilor de vârstă şi perioadă de cotizare. Dintre cele 272.000 de persoane care nici nu primeau pensie şi nici nu contribuiseră la un fond de pensii, 58,0% erau femei, iar 82,4% locuiau în mediul rural. Ponderea persoanelor cu nivel scăzut de educaţie era de 67,5%.

Din totalul pensionarilor cuprinşi în anchetă, doar 20,9% îşi continuau activitatea profesională. Majoritatea pensionarilor ocupaţi lucrau în sectorul agricol (97,0%) şi aveau statut profesional de lucrător pe cont propriu sau lucrător familial neremunerat (98,5%). Dintre aceştia, 90,5% au declarat că lucrează în continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodăriei din care fac parte.

Aproape două cincimi (38,1%) dintre pensionari au preferat să se retragă din activitate odată cu îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei. Persoanele din această categorie sunt predominant femei (58,7%) şi locuiesc în mediul urban (73,7%).

Pentru 29,9% dintre pensionarii retraşi de pe piaţa muncii, factorul determinant pentru încetarea activităţii profesionale a fost existenţa problemelor de sănătate. Acest motiv a fost invocat mai frecvent de către bărbaţi (50,5%) şi de către pensionarii rezidenţi în mediul urban (66.0%).

Dintre persoanele care nu beneficiau de pensie, 85,4% cotizaseră la un sistem de pensii, public sau privat, ceea ce i-ar putea îndreptăţi să primească o pensie în viitor, după ce vor îndeplini condiţiile de vârstă şi de cotizare.

Din cei 1.982.000 de pensionari, peste trei sferturi (78,4%) aveau vârsta de 60-69 ani, 55,3% erau femei, iar 57,2% domiciliau în mediul urban.

Din totalul pensionarilor incluşi în sfera de cuprindere a anchetei, 1.681.000 de persoane (84,8%) beneficiau de pensie de vârstă (vechime). În această categorie se includ, pe lângă beneficiari de pensii pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţial – obţinute în cadrul Pilonului I de pensii şi un număr redus de beneficiari de pensii private facultative acordate în cadrul Pilonului III de pensii.

Vârsta medie la data pensionării, calculată pentru persoanele care au făcut obiectul cercetării, a fost de 56,9 ani, mai mare în cazul bărbaţilor (58 de ani) decât al femeilor (56 ani), precum şi al persoanelor din mediul rural (57,6 ani faţă de 56,3 ani în cazul celor din mediul urban).

Alte 301.000 de persoane, reprezentând 15,2% din totalul pensionarilor, beneficiau de alte categorii de pensii decât cele de vârstă, şi anume pensie de invaliditate sau pensie de urmaş. Peste două treimi dintre aceştia (67,9%) cotizaseră totuşi la un fond de pensii din sistemul public sau din sistemul pensiilor private facultative, astfel încât să poată beneficia în viitor, după îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege sau contract, de o pensie de vârstă.

Dintre cei 1.982.000 de pensionari în vârstă de 50-69 ani, doar 414.000 de persoane (20,9%) erau în continuare în activitate. Restul de 1.568.000 de persoane îşi încetaseră activitatea economică, fiind la data anchetei persoane inactive (78,9%) sau, într-o foarte mică proporţie (0,2%), persoane în şomaj.

Între pensionarii care îşi continuau activitatea profesională, ponderile majoritare erau deţinute de persoanele rezidente în mediul rural (93,8%) şi de femei (52,7%). Majoritatea covârşitoare a pensionarilor ocupaţi lucrau în sectorul agricol (97,0%) şi aveau statut profesional de lucrător pe cont propriu sau lucrător familial neremunerat (98,5%). Doar 1,5% au lucrat ca salariaţi.

Din totalul pensionarilor ocupaţi, 90,5% (375.000 de persoane) au declarat că lucrează în continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodăriei din care fac parte.

În rândul celor 1.568.000 pensionari care îşi încetaseră activitatea, ponderile cele mai mari erau deţinute de femei (56,1%) şi persoanele rezidente în mediul urban (70,7%).

Un procent de 11,7 dintre pensionarii neocupaţi au fost nevoiţi să se pensioneze odată cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii.

Au fost consideraţi „pensionari” toţi beneficiarii de pensie de limită de vârstă, respectiv: pensie anticipată; pensie anticipată parţial; pensie de invaliditate; pensie de urmaş, indiferent de sistemul care furniza pensia, şi anume sistemele de pensii din Pilonul I (sistemul public de pensii, sisteme de pensii neintegrate celui public – al Ministerului Apărării, Ministerului Administraţiei şi Internelor, SRI, al cultelor, al avocaţilor) şi sistemul pensiilor private facultative – Pilonul III de pensii (au fost incluse în această categorie şi anuităţile primite/ cuvenite de la societăţi de investiţii sau de asigurări urmare a contribuţiilor efectuate în baza unor contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii 204/2006).