„Pe medii de rezidenţă, proporţiile sunt diferite, în mediul rural sistemul individual de încălzire este de 1,8 ori mai des întâlnit decât în mediul urban. În marile aglomerări urbane însă, locuinţele conectate la sistemele de încălzire centralizată şi reţeaua de termoficare se regăsesc mai frecvent (31,6% şi respectiv 20,1%), comparativ cu mediul rural (12,1% şi respectiv 1,2%). Frecvenţa mai ridicată a acestora în oraşe se justifică prin randamentului ridicat pe care îl au în eficienţa energetică, iar datorită infrastructurii existente, impactul este mai redus asupra mediului, comparativ cu alternativele individuale de încălzire”, se menţionează în ancheta INS.
La nivelul ţării, sistemele de încălzire utilizate în locuinţe variază semnificativ în funcţie de infrastructura disponibilă din fiecare regiune, de preferinţele locuitorilor şi de politicile guvernamentale sau locale implementate. Cele mai mari ponderi ale reţelei de termoficare se regăsesc în regiunea Bucureşti-Ilfov (acoperind mai mult de jumătate din sistemele de încălzire utilizate în această regiune), urmate la mare distanţă de regiunile Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia (9,8% şi respectiv 9,6%).
Regiunile de dezvoltare cu cele mai mari ponderi ale gospodăriilor cu sistem de încălzire centralizat sunt Nord-Vest (36,6%), Centru (30,7%) şi Vest (27,9%). Gospodăriile cu sistem individual de încălzire au pondere însemnată în peste 70% din gospodăriile din regiunile Nord-Est (83,9%), Sud-Muntenia (78,4%) şi Sud-Vest Oltenia (72,5%).
„Datorită condiţiilor climatice specifice ţării noastre, în locuinţe trebuie luate măsurile necesare pentru a obţine un confort termic adecvat în sezoanele în care temperaturile de afară sunt prea scăzute sau prea ridicate. Astfel, pentru a asigura confortul termic în locuinţă, pe lângă utilizarea unui sistem de încălzire eficient care să asigure o temperatură plăcută în casă în anotimpul rece şi a unui sistem de răcire optim în timpul verilor toride, trebuie în acelaşi timp să fie susţinut şi de o izolare termică exterioară sau interioară corespunzătoare. Din totalul gospodăriilor, 86,3% au avut capacitatea de a menţine locuinţele calde în timpul iernii, iar 63,6% dintre gospodării au avut posibilitatea să le menţină răcoroase în timpul verii, ceea ce reflectă şi gradul de izolaţie termică a acestor clădiri”, se mai arată în ancheta INS.
Potrivit sursei citate, ponderile gospodăriilor din mediul urban, care au avut capacitatea de a menţine o temperatură adecvată pe perioada iernii au depăşit cu 7,2 puncte procentuale pe cea a gospodăriilor din mediul rural (89,5% faţă de 82,3% în rural), la fel şi în ceea ce priveşte capacitatea de a menţine răcoroase locuinţele pe timpul verii, ponderea gospodăriilor din mediul urban a fost cu 5,6 puncte procentuale mai mare decât a celor din mediul rural (66,1% faţă de 60,5% în rural).
La nivel regional, aproape 9 din 10 gospodării din Nord-Est, Nord-Vest şi Centru au avut capacitatea de a menţine în locuinţă căldura necesară în timpul iernii (89,8%, 89,4% şi respectiv 86,0%) şi aproape 7 din 10 gospodării din regiunile Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia au avut capacitatea să asigure în locuinţă o temperatură mai scăzută pe timp de vară (68,9%, 68,8% şi respectiv 66,1%).