Aproape 3 milioane din locuinţele din mediul urban au nevoie de reparaţii, iar pentru jumătate din acestea, proprietarii consideră că sunt urgente. Cele mai frecvente planuri pentru îmbunătăţirea locuinţelor pentru următorii cinci ani vizează renovarea locuinţei (29%), cumpărarea unei case la ţară (23%), izolarea termică (23%), reparaţii la instalaţiile sanitare sau electrice (21%), achiziţionarea unei centrale termice (16%), diverse lucrări a acoperiş sau terasă (15%), construirea unei case (13%) reparaţii la structura de rezistenţă (11%), cumpărarea unui teren (9%) şi extinderea locuinţei actuale (8%), mai arată studiul IRSOP.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că la nivel naţional 16% dintre proprietarii de apartamente se confruntă cu probleme grave, precum deteriorări, igrasie, scrugeri, lumină insuficientă.
Bugetul alocat de români pentru reparaţiile din casă variază şi este cuprins între 2.000 şi 4.000 de euro şi nu se gândesc la investiţii de proporţii. Ce a dus la apariţia acestor probleme este transferul proprietăţilor fără obligaţii, ce a avut loc la începutul anilor ’90.
„Gradul mare de proprietari în Romania este un efect al privatizării din ’92 inţelese ca un cadou, fără responsabilităţ adiacente. Adică orice proprietate presupune investiţii. Faptul că la un moment dat, această propreitate sau acest fond a fost transferat către propreitari fără obligaţii, a condus, din punctul meu de vedere, la un risc viitor major. Acest lucru nu s-a întâmplat în Germania de Est, acolo unde acest tip de transfer a fost puternic reglemetnat, inclusiv prin legi suplimetnare, care impuneau proprietarilor noi, şi nu în viitorul îdepărtat, investiţii majore pentru a duce acel fond la un nivel sustenabil, inclusiv energetic. Să nu ne amăgim cu ideea că românii sunt obişnuiţi să fie proprietari. Au primit un cadou, este un confort psihic să ai o locuinţă într-o situaţie complicată din punct de vedere economic, dar tendinţa de a avea o proprietate se remarcă în mai multe ţări”, este de părere Carmen Schuster, preşedinte BCR Banca pentru Locuinţe.
De asemenea, 23% dintre români spun că vor să cumpere o locuinţă nouă în următorii cinci ani. Jumătate dintre aceştia se orientează spre contractarea unui credit atunci când vine vorba să finanţeze achiziţia unei locuinţe. „Ponderea locuinţelor noi, construite după anul 2000, este de doar 15%. Studiile noastre arată că cererea curentă pentru locuinţe noi este de 1 milion de unităţi”, spune Petre Dătculescu, directorul IRSOP.
BCR Banca pentru Locuinţe are un sold al depozitelor de 2,6 milirde de lei, şi peste 386.000 de contracte de economisire-creditare. Creditele acordate de BCR Banca pentru Locuinţe au crescut cu 16%, la 176 de milioane de lei.