Potrivit sursei citate, numărul companiilor în insolvenţă iminentă a scăzut cu 10% în 2021 faţă de 2020, dar a crescut cu 7% faţă de nivelul din 2019, la debutul pandemiei, scrie Agerpres.
„Experienţa anilor precedenţi ne permite să privim evoluţia acestor indicatori de la un nivel macro. Contextul pandemic este relevant, impactul revenirii din 2021 ne oferă o aparenţă de revenire. Comparaţia cu perioada pandemiei, când mediul de afaceri a beneficiat de măsuri atipice de sprijin, e inegală. Când ajutoarele s-ar opri, multe dintre aceste companii nu ar mai putea să se redreseze fără sprijin specializat. Este firesc să ajungem şi la astfel de concluzii după ce roţile ajutătoare ar fi înlăturate”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Studiul mai arată că aproape jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor în insolvenţă iminentă e generată de companiile cu active de peste 50 de milioane de euro. Mai precis, 133 de companii înregistrează 51% din datorii. În aceeaşi notă, aproape jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor restructurabile este generată tot de companiile mari, ceea ce înseamnă că 209 companii înregistrează 46% din datorii.
De asemenea, dintre companiile de impact în insolvenţă iminentă, 43% amână de 3 ani accesarea unei măsuri de restructurare, iar motivele sunt diverse.
„Există semnale de alarmă la care, dacă antreprenorii sunt atenţi, pot accesa din timp măsurile de redresare. Ele sunt diferite în funcţie de industrie şi de companie, nu există o reţetă universală. Dependenţa faţă de anumiţi parteneri de afaceri, dificultăţile în recuperarea de creanţe, dar şi în plata la scadenţă a datoriilor, dificultăţile în aprovizionare, toate sunt simptome care, identificate din timp, pot ajuta la evitarea unor situaţii radicale”, susţine Ciprian Nacu, Head of Restructuring CITR.
În funcţie de numărul companiilor în dificultate, cele mai afectate industrii în 2021 sunt: construcţii (1.842 de companii), tranzacţii imobiliare (1.082 companii) şi comerţ (571 de companii). După cifra de afaceri, domeniile cele mai afectate sunt: industria energiei (2,71 miliarde euro), industria prelucrătoare (2,66 miliarde de euro) şi comerţul (1,62 miliarde euro).
„În contextul unor crize fără precedent, UE şi-a propus să stimuleze reluarea activităţii economice ale companiilor care întâmpină dificultăţi financiare şi să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate. România s-a aliniat acestor trenduri europene şi a implementat Directiva în domeniul prevenţiei şi restructurării UE 2019/1023 în legislaţia naţională în luna iulie 2022. În acest proces de transpunere, CITR a avut rolul de consultant expert în consorţiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE 2019/1023”, se menţionează în comunicatul companiei.
Astfel, antreprenorii români pot beneficia de proceduri mai clare, respectiv acordul de restructurare şi concordatul preventiv, în care au libertate de negociere cu creditorii şi de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanţelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.
A opta ediţie a studiului companiilor de impact are ca an de referinţă anul 2021.