La o distanţă apreciabilă se află Germania (9,2%), Franţa (4,5%), Republica Moldova (3,5%), Marea Britanie (2,4%), Italia (1,7%), China (0,9%), Polonia (0,3%) şi Spania (0,2%). Conform cercetării, 27,5% din populaţie nu ştie sau nu răspunde la această întrebare.
”Alegerea românilor este firească în contextul în care ţara noastră are încheiat cu SUA un parteneriat strategic, iar Washingtonul şi-a întărit prezenţa militară în regiune după izbucnirea crizei din Ucraina”, susţin realizatorii cercetării sociologice, într-un comunicat de presă.
În ceea ce priveşte simpatia, deşi de multe ori o critică, cei mai mulţi dintre români (85,4%) au sentimente mai degrabă pozitive pentru ţara lor, mai relevă datele sondajului.
De o simpatie ridicată, apropiată de cea a României, se bucură şi statele care reprezintă principalele destinaţii pentru imigraţia românească. Astfel, 83,5% dintre respondenţi au sentimente mai degrabă pozitive pentru Italia, 83% pentru Spania şi 82,3% pentru Marea Britanie.
Urmează Olanda şi Franţa, care se bucură de sentimente mai degrabă pozitive din partea a 78,7% dintre respondenţi, respectiv 78%. 77,8% dintre români declară că au sentimente mai degrabă pozitive pentru SUA. Japonia este asociată cu un sentiment mai degrabă pozitiv de 77,3% din populaţie, Grecia de 76,4%, Polonia de 74,5%, Germania de 73,7%, Austria de 72,6% şi Belgia de 72,1%.
Republica Moldova este cea mai simpatizată ţară dintre statele vecine României, 71,7% dintre români având sentimente mai degrabă pozitive. Urmează Israelul cu 53,5%, China cu 53,2%, Bulgaria – 51,1%, Turcia – 51% şi Serbia cu 50,6%. 39,3% dintre români au sentimente mai degrabă pozitive faţă de Ucraina, iar 38,5% faţă de Ungaria. De asemenea, 27,9% dintre respondenţi declară că au sentimente mai degrabă pozitive faţă de Rusia.
Ţările pe care românii le privesc cu cea mai puţină simpatie sunt Siria – cu 17,5% şi Iran cu 16,5%.
Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul, în perioada 21 – 28 martie 2016, pe un eşantion de 1.063 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eşantionului este multi-stratificat, probabilistic.