Aproximativ 1.500 de angajaţi de la Poşta Română protestează în Piaţa Constituţiei

Protestatarii au steaguri cu însemnul Federaţiei Lucrătorilor Poştali din România şi bannere pe care scrie „Nica, demisia!”, „Nu vinde Poşta!, „Dispreţul vostru, protestul nostru”, „Ion Smeeianu, sluga lui Nica”, „Vrem să muncim”, „Director general = 8000 euro/luna, poştaş 800 lei/lună, „Ultima redută, Poşta Română”, strigă „Demisia” şi huiduie.

Potrivit liderului Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Matei Brătianu, la mitingul din Piaţa Constituţiei sunt sindicalişti din aproape toată ţara.

Matei Brătianu a spus că angajaţii Companiei Poşta Română trebuie sa cumpere din banii lor consumabile, iar şoferii trebuie să repare singuri maşinile de serviciu.

În 7 februarie, aproximativ 100 de angajaţi ai Companiei Naţionale Poşta Română au pichetat sediul instituţiei.

Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) acuză de „incapacitate şi rea-voinţă aşa-zişii mari experţi ai Poştei Române”, care nu au produs şi implementat „nici măcar o singură măsură coerentă şi concretă de funcţionare durabilă a acestei companii în piaţa serviciilor poştale din România”.

Totodată, sindicaliştii îi acuză de nepăsare şi pe responsabilii din centralul CNPR cu sarcini în aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materialele şi consumabilele strict necesare efectuării serviciului poştal, a căror lipsă este suplinită prin contribuţiile lunare ale angajaţilor, din banii proprii.

Sindicaliştii spun că sunt îngrijoraţi de viitorul locului lor de muncă, deoarece în ultimii ani managementul CN Poşta Română nu şi-a asumat deloc rolul de manager creativ, „ci doar pe acela de administrator mediocru, ce ţine echilibrul societăţii pe care o administrează exclusiv prin amputarea drepturilor angajaţilor”.

De asemenea, sindicaliştii susţin că au început acţiunile de protest şi pentru că, de peste trei ani, CNPR se află în continuu proces de organizare şi reorganizare, „cu efecte vizibile doar în degradarea calităţii serviciilor, a condiţiilor de muncă şi pierderea locurilor de muncă”.

Aceştia reclamă şi ultimele solicitări ale managementul CN Poşta Română, prin care ar urma să se reducă veniturile salariaţilor cu peste 10 la sută, precum şi intenţia de desfiinţare a jumătate dintre oficiile poştale urbane şi a tuturor ghişeelor poştale rurale.

Liderii sindicali susţin că, în funcţie de evoluţia evenimentelor şi de deciziile ce vor fi luate în structurile de conducere teritoriale ale SLPR, seria de acţiuni ar putea continua, inclusiv în luna martie, prin mitinguri în faţa prefecturilor, cu participarea membrilor de sindicat pe categorii profesionale.

Sindicaliştii au precizat că astfel vor să atragă atenţia Ministerului Comunicaţiilor şi oamenilor care beneficiază de serviciile furnizate de Poşta Română de peste 160 de ani că managementul conduce compania către dispariţia din piaţa serviciilor poştale şi transformă mii de actuali angajaţi, plătitori de impozite şi contribuţii, în asistaţi social, dependenţi de bugetul de stat.

Potrivit sindicaliştilor, singurii beneficiari ai acestor „decizii bizare” pe care managementul Poştei Române intenţionează să le pună în aplicare ar putea fi concurenţii companiei din serviciile de încasări utilităţi şi din piaţa de retail.

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, declara că protestele angajaţilor de la Poşta Română „nu au niciun obiectiv” şi reprezintă „o manipulare” făcută de „câţiva şmecheri de acolo, care şi-au văzut dărâmate interesele lor private”.

„Protesetele celor câţiva salariaţi de la Poştă nu au niciun obiectiv. Nu se protestează împotriva a ceva, se protestează împotriva a nimic. Probabil este vorba de câţiva şmecheri de acolo care se află în spate şi care şi-au văzut dărâmate interesele lor private. Nu pot să garantez decât locurile de muncă ale celor care sunt serioşi şi îşi fac treaba, celor care fură pensiile oamenilor, în niciun caz. Cereţi celor care protestează să vă arate o singură hârtie sau o singură decizie a cuiva împotriva căreia ei protestează şi o să vă daţi seama cât de mare şi de umflată este gogoaşa şi manipularea care se face pe seama salariaţilor simpli din Poşta Română”, spunea ministrul Dan Nica.

El preciza că privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română se va face „în condiţii de siguranţă”, astfel încât la licitaţie să participe doar firme serioase, cu o bună probitate financiară.

„Suntem în discuţii cu posibili ofertanţi şi vestea abună este că avem o listă destul de mare. Nu am făcut o inventariere pentru că aici contează numărul scrisorilor angajate”, a spus Dan Nica, precizând că deja s-au primit peste 20 de scrisori din partea celor interesaţi de cumpărarea companiei şi că ofertele sunt de ordinul sutelor de milioane de euro.

Nica adăuga că anunţul de licitaţie se va publica în presa internaţională probabil după ultima şedinţă pe această temă din cadrul Comisiei Europene, programată pentru săptămâna aceasta.

Poşta Română va fi privatizată prin majorare de capital până la mijlocul lunii iunie, publicarea anunţului de licitaţie urmând să aibă loc până la finalul lunii februarie, cu condiţia aprobării procedurii de către Comisia Europeană.

Guvernul va solicita acordul CE pentru privatizarea unei participaţii majoritare la compania de stat Poşta Română prin majorare de capital, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI, document obţinut de MEDIAFAX.

Până la începutul lunii aprilie va fi stabilită o listă de investitori eligibili, prin aplicarea unor criterii de pre-eligibilitate. Guvernul va selecta investitorii eligibili până la mijlocul lunii mai, iar contractul de privatizare va fi semnat până la mijlocul lunii iunie 2013.

Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Compania avea la sfârşitul lui 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.