Manifestanţii au venit din nou la Universitate, la fântână, cu steaguri naţionale şi cu pancarte pe care au scrise mesaje împotriva proiectului minier şi a Guvernului, precum: „Legea distrugerii Roşiei Montane. Nu în numele meu”, „Jos sclavia”, „Ei, aur! Noi, cianură!”, „Nu faceţi ketchup din Roşia Montană!”, „Măi, măi, dragă Rovana/ Ia mâna de pe Roşia Montană” şi „Ponta eşti un lingou”.
Totodată, ei scandează „Uniţi, salvăm Roşia Montană”, „Ieşiţi din casă, dacă vă pasă”, „România, stat poliţinesc”, „PDL – USL aceeaşi mizerie” şi „Demisia”.
Un cordon de jandarmi blochează accesul protestatarilor pe bulevard, din care o prima bandă este ocupată pentru desfăşurarea unor lucrări. Ca şi la protestele de duminică şi luni, jandarmii au securizat locul de desfăşurare şi nu intervin atâta timp cât nu există manifestări violente.
Duminică noaptea, manifestanţii au blocat un sens de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, iar în noaptea următoare, Bulevardul Elisabeta, pe toată lăţimea.
Aproximativ o mie de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat şi luni seară, pentru a doua zi consecutiv, în zona fântânii de la Universitate, pentru a protesta faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, aprobat de Guvern săptămâna trecută.
Ca şi în prima zi de protest, manifestanţii, printre care şi copii, au afişat steaguri tricolore şi bannere cu texte împotriva proiectului şi au scandat „Jos Băsescu!”, „Jos Ponta!”, „Ape curate, nu cianurate” şi „PDL – USL aceeaşi mizerie”.
După câteva ore de protest, timp în care manifestaţia s-a desfăşurat fără incidente, în jurul orei 22.30, manifestanţii s-au mutat din zona fântânii de la Universitate pe Bulevardul Regina Elisabeta şi au blocat circulaţia rutieră. Protestatarii s-au aşezat pe carosabil, unde mai multe ore au scandat mesaje împotriva proiectului de exploatare de la Roşia Montană şi au bătut ritmic cu sticle de plastic în asfalt.
În timpul protestului de pe Bulevardul Regina Elisabeta, jandarmii au stat grupaţi în dispozitiv şi au făcut apel la protestatari să se retragă de pe carosabil, pentru a putea trece mijloacele de transport în comun blocate în zonă, însă aceştia au rămas pe stradă.
Acţiunea de protest s-a încheiat marţi, în jurul orei 4.00, fără incidente.
Duminică, manifestaţia a început la fântâna de la Universitate în jurul orei 17.00 şi s-a încheiat după zece ore, luni dimineaţă, în jurul orei 2.30. Sutele de manifestanţi au mers în marş la Guvern, unde au protestat peste o oră numărul lor ajungând la aproximativ 2.000, apoi s-au întors la Universitate, unde s-au aşezat pe carosabil, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, ocupându-l pe un sens, de la fântână până după intersecţia cu strada Ion Câmpineanu.
Astfel, înarmaţi cu PET-uri pe care le izbeau ritmic de asfalt sau unele de altele, sute de tineri au rămas în zona ocupată, înconjurată de forţele de ordine, câteva ore, scandând şi agitând steaguri şi pancarte cu mesajele lor de protest.
Protestul de la Bucureşti, alături de manifestări similare desfăşurate duminică în alte oraşe din ţară, a avut loc după ce, pe 27 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.
Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.