Ar putea urma adevăratul „faliment” al Bucureştiului: Primăriei i se vor cere în instanţă 3,7 miliarde de lei, acum se numesc avocaţii

„Eu sunt mult mai preocupată în acest timp de faptul că atât primăria Capitalei și de sector au un buget mult mai mic, decât cel prognozat. Îmi pare rău că dintre colegii mei primari m-au lăsat să mă bat singură cu știți dumneavoastră cine. Pentru că probabil unii s-au bucurat că s-au tăiat bani de la Primăria Capitalei, dar acum toți suntem în faliment nedeclarat. În momentul în care nu mai poți să îți asiguri funcționarea, activitatea curentă”, a declarat Gabriela Firea săptămâna trecută

Declaraţia primarului Capitalei a ajuns deja la urechile tuturor. Dar să ne aducem aminte de unde a apărut povestea „falimentului” mai ales că tot de acolo Primăria ar putea avea probleme pe lângă care cele de acum sunt o joacă de copii.

Totul a pornit de la subvenţia pentru apă caldă şi căldură. În ciuda avertismentelor repetate, s-a ajuns ca, la finalul lui mai, să se găsească o soluţie de avarie pentru plata subvenţiei restante la apă caldă şi căldură: după ce Guvernul a elaborat un act normativ prin care Primăriile pot accesa credite de la Trezorerie, Primăria Bucureşti va contracta un credit de 462 de milioane de lei, rambursabil în 20 de ani. Acesta a fost punctul culminant, care a făcut-o pe Firea să pronunţe cuvântul „faliment”: primăria a ajuns să se împrumute pentru a plăti o subvenţie restantă.

A ajuns la împrumut pentru că nu mai avea ce face: deja la finalul lunii mai nu plătise subvenţia aferentă consumului lunii ianuarie, factură emisă în februarie, cu termen de plată 90 de zile, adică începutul lui mai. Primarul a spus că oraşul nu mai are bani pentru că bugetele autorităţilor locale din România sunt sărăcite pentru că Guvernul a redus în acest an alocările de la bugetul central. Anul trecut, aceste plăţi au fost făcute, ba chiar primăria a plătit şi în avans gazele pentru centralele care fac apă caldă şi căldură. Mai multe detalii puteţi citi în acest text:

Bucureştiul, la un pas să rămână fără apă caldă, pentru că Firea nu plăteşte nimic. Romgaz a anunţat că taie gazele, are de primit 600 mil. lei, doar facturi curente

Indiferent de cauză, subvenţia trebuia plătită pentru că altfel (mergem pe circuitul invers): Romgaz tăia gazele către Elcen, care nu mai avea ce arde în centralele electrice de termoficare (CET) din Bucureşti ca să producă energie termică, deci RADET nu mai avea ce distribui celor peste jumătate de milion de apartamente racordate la sistemul de termoficare: pe scurt, oraşul rămânea fără apă caldă.

Amintim că, tot în urma deciziei Primăriei, populaţia plăteşte RADET apa caldă şi căldura la preţul de 163 de lei Gigacaloria, cel mai mic din ţară, subvenţionat, în condiţiile în care preţul de cost pentru populaţie este de 398 de lei.

Cât ajung banii din împrumut

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, din împrumutul de 462 de milioane, primăria nu a vărsat încă banii de subvenţie pentru luna ianuarie. Şi, exact în aceste zile, vine la plata şi factura aferentă lunii februarie, emisă în la începutul lui martie, deci scadentă acum. În total, circa 300 de milioane de lei, rotunjit. Adică, în alte câteva luni (vara consumul e mai mic) se vor fi terminat şi restul banilor din împrumutul de 462 de milioane de lei. Ce urmează apoi, nimeni nu ştie. Dar nici macar asta nu e cea mai mare problemă.

Şi care e e fapt adevărata problemă

Adevărata problemă este că Primăria ar putea fi obligată să plătească o sumă colosală: 3,7 miliarde de euro, în contul datoriei istorice pe care RADET o are către Elcen. Ea fusese tăiată la circa 1,1 miliarde, dar cu condiţia în care mergea înainte fuziunea RADET-Elcen. Care s-a oprit, în condiţiile în care RADET este în faliment suspendat, iar situaţia juridică a firmelor Primăriei este incertă.

Întâi ştirea, apoi explicaţiile:

Marţi, ale loc comitetul creditorilor Elcen, potrivit unor documente consultate de noi. Iar acolo se va decide cine va fi avocatul care va oferi „servicii de asistenţă, consultanţă şi reprezentare juridică acordată în vederea atragerii de către Elcen a răspunderii unităţii administrativ teritoriale a Municipiului Bucureşti în vederea acoperirii în totalitate a pasivului debitoarei Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice-RADET Bucureşti, aflată în insolvenţă, ce este înscris în tabloul de creanţe.

Avocaţii care s-au înscris să reprezinte Elcen la tribunal în încercarea de a lua banii Primăriei sunt: SCA Zamfirescu, Racoţi & Partners;  SCA Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii;  SCA Bârsan, Popescu şi Asociaţii; SCA Stănescu Miloş, Dumitru & Asociaţii. Deci nume grele în avocatura, iar unul va fi selectat pentru a da în judecată Primăria pentre cele 3,7 miliarde datorie a RADET către Elcen.

Datoria este veche, putea să fie mai mică, procesul va fi lung, şi, în cazul în care se va termina dezavantajos pentru Primărie, vom avea o situaţie care seamănă izbitor cu celebrul caz Costanda, cu singura diferenţă că aici vorbim doar despere entităţi de stat. Iar plata acestei sume enorme va fi făcută de administraţiile viitoare, dacă instanţa va decide acest lucru.

Istoria pe scurt:

În 2017 şi RADET şi Elcen au intrat în insolvenţă, la cerere. Ulterior, s-a stabilit că RADET are de plată, în total, către Elcen, 3,7 miliarde de lei în contul energiei termice livrate şi neplătite la timp cu anii, sumă care includea debitul şi penalităţile. Planul era ca cele două societăţi să fuzioneze, iar de ambele servicii, şi de producere de energie termică, şi de distribuţie şi furnizare a ei, să se ocupe o singură entitate, noua Companie Municipală Energetica Bucureşti, una dintre cele 22 înfiinţate de Firea. Planul presupunea şi un „haircut” al acestei datorii, care a fost redusă la 1,05 miliarde de lei, care ar fi urmat să fie plătită de Primărie în trei ani. Însă, Primăria nu a mai recunoscut datoria, Energetica a fost desfiinţată (ca urmare a faptului că înfiinţarea celor 22 de companii a fost declarată ilegală de instanţă), iar toate activele sale au fost preluate de o nouă companie municipală, Termoenergetica, care să preia serviciul de distribuţie a energiei termice, şi activele RADET care concură la el (ţevile şi punctele termice). Termoenergetica încă nu este funcţională, iar RADET a intrat în faliment, care a fost însă, cel puţin pentru moment, suspendat. 

Ca atare, Elcen, societatea care administrează cele patru CET-uri în care se produce energia termică în Bucureşti, se îndreaptă acum împotriva Primăriei, căreia îi cere 3,7 miliarde de lei, adică valoarea iniţială a datoriei. A anunţat acest lucru acum câteva luni, iar acum îşi selectează şi avocatul.