La finalul celei de-a 24-a săptămâni a acestui an (14 iunie), apa stocată în lacurile de acumulare acoperea o rezervă de energie electrică de 2,24 TWh, potrivit datelor ENTSO-E, asociația operatorilor de transport și sistem din Europa.
Este un nivel mai mic decât cel din aceeași perioadă a anului trecut (2,82 TWh), și decât cel din aceeași perioadă a anului 2018 (2,40 TWh), asta în ciuda faptului că, la începutul anului, Hidroelectrica avea o rezervă de energie mai mare decât în oricare dintre anii precedenți (2,1 TWh față de 1,5 TWh în 2019 și 1,6 TWh în 2018).
Așadar, chiar dacă România a început anul cu mai multă apă în lacuri decât în precedenții doi ani, aproape de jumătatea anului a ajuns să aibă mai puțină decât în oricare dintre acești ani, din cauza secetei care a avut loc în perioada de primăvară a lui 2020, perioadă din an care în mod tradițional estse caracterizată de o hidraulicitate mai mare. De altfel, anul trecut în mai Hidroelectrica raporta cea mai mare producție zilnică de energie electrică din istorie, pe fondul unei puteri orare maxime de 4.400 MW (23 mai seara), nivel care este departe de cel atins în acest an chiar și în această perioadă de ploi abundente.
Este adevărat că mare parte a energiei hidro este produsă în centralele de pe firul Dunării, deci e nevoie să plouă mai mult inclusiv în Europa Centrală.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o putere instalată totală de 6.444 MW în 208 centrale. Este controlat de statul român, în proporție de 80%, restul fiind deținut de Fondul Proprietatea.