Arabii vor să crească preţul petrolului la 80 de dolari pe baril. Mizează pe SUA

Preţul petrolului a crescut luni cu 2,5% – cotaţia Brent, de referinţă în Europa, a ajuns la 48,6 dolari pe baril, în timp ce referinţa SUA se apropie de 46 de dolari pe baril. O serie de date oficiale publicate luni arată că numărul de platforme petroliere americane a scăzut pentru cea de-a treia săptămână consecutiv, ceea ce indică faptul că unii producători de petrol din SUA au început să renunţe la sondele devenite neprofitabile odată cu prăbuşirea preţurilor barilului.

De asemenea, un raport al influentei bănci de investiţii Goldman Sachs, publicat luni, calculează că scoaterea din uz a unor platforme petroliere se va traduce printr-o reducere a producţiei de petrol din SUA cu 250.000 barili pe zi în trimestrul al patrulea din acest an. Analiştii consideră că preţurile scăzute la petrol vor avea un impact tot mai mare pe măsură ce trece timpul, iar tot mai mulţi producători vor fi nevoiţi să treacă la măsuri de reducere a cheltuielilor.

„Operatorii vor o reducere a costurilor cu 20-30%, în timp ce economiile realizate pe lanţul comercial prin tăierea contractelor cu furnizorii de servicii nu pot depăşi 10-15%, în medie”, consideră compania de consultanţă în energie Wood Mackenzie, potrivit Reuters.

Wood Mackenzie estimează că, pe termen lung şi foarte lung, menţinerea preţului petrolului sub 50 de dolari pe baril ar putea bloca investiţii estimate la 1.500 de miliarde de dolari, în proiecte de şist care nu ar mai fi viabile comercial.

În pofida reducerii preconizate a producţiei din SUA, analiştii cred că preţurile scăzute s-ar putea menţine pentru o perioadă îndelungată, deoarece Rusia şi marii producători din Orientul Mijlociu menţin exporturile la cote record, profitând de prăbuşirea preţurilor pentru a-şi extinde cota de piaţă.

OPEC nu este însă de acord cu această prognoză

Influentul cartel, care acoperă peste 40% din necesarul de ţiţei la nivel global, crede că preţul petrolului va reveni pe creştere şi va ajunge la 80 de dolari pe baril în 2020, potrivit unui raport intern al OPEC, citat de Bloomberg. Informaţia, apărută luni, pare că i-a speriat pe mulţi speculatori, care au renunţat la pariurile pe scăderea, în continuare, a cotaţiilor.

Prognoza OPEC se bazează pe scăderea producţiei în afara ţărilor membre ale cartelului, în special în Statele Unite, unde multe proiecte de explorare şi exploatare nu sunt viabile la preţuri scăzute. Totodată, este de remarcat creşterea puternică a cererii de carburanţi auto din SUA, datorată scăderii preţurilor la pompă şi întăririi încrederii consumatorilor ca urmare a revenirii economice şi îmbunătăţirii situaţiei de pe piaţa forţei de muncă.

Producţia de petrol a SUA ar urma să scadă anul viitor cu 400.000 barili pe zi, cel mai puternic declin începând din anul 1989, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale a Energiei, care precizează, într-un raport publicat recent, că nu mai puţin de jumătate din sondele de explorare săpate în ultimii ani în SUA au fost scoase din uz ca urmare a prăbuşirii preţurilor barilului. Producţia de ţiţei a Statelor Unite a ajuns la cote record în ultimii ani, odată cu boom-ul tehnologiilor de explorare şi exploatare a depozitelor de şist.

Arabia Saudită şi aliaţii din Golf – Kuweitul, Emiratele Arabe Unite şi Qatarul – au încurajat în toamna anului trecut scăderea preţurilor petrolului, când au decis să nu intervină prin reducerea cotelor de producţie la nivelul OPEC. Au pariat că preţurile scăzute vor elimina din piaţă anumiţi producători şi vor consolida cota de piaţă a cartelului. Poziţia arabilor a rămas neschimbată, producătorii din Golf respingând propunerea celorlalţi membri OPEC, în frunte cu Venezuela şi Algeria, de a convoca în această toamnă un summit de urgenţă al cartelului pentru a lua măsuri de stabilizare a pieţei.

De notat şi acordul internaţional pe programul nuclear al Iranului, care va conduce, cu timpul, la ridicarea embargoului pe exporturile iraniene de petrol, readucând în piaţă unul dintre cei mai mari producători din lume.

Filiera financiară

Preţul petrolului nu este influenţat însă doar de echilibrul dintre producţie şi cerere. Aprecierea puternică a dolarului în ultimul an, pe fondul aşteptărilor că Rezerva Federală a SUA ar urma să crească, pentru prima dată în aproape 10 ani, dobânda de politică moentară, a contribuit la scăderea cotaţiilor barilului.

Banca centrală americană a temperat însă, în ultimele săptămâni, aşteptările privind creşterea dobânzilor. Preşedintele Fed, Janet Yellen, a evocat, săptămâna trecută, încetinirea creşterii economice a Chinei, care a generat volatilitate extremă pe pieţele de capital din întreaga lume, precum şi pe bursele de mărfuri. China este cel mai mare importator de petrol din lume şi al doilea mare consumator după SUA.