ARB: Creditele date acum, pe dobânzi minime, sunt extrem de riscante. Creditul în PIB rămâne la coada Europei

Dobânzile bancare se află la minime istorice, atât în România cât şi în restul lumii, însă, atât băncile cât şi clienţii trebuie să ia în calcul riscul creşterii acestora şi să nu accelereze prea tare creditarea în aceste momente, pentru că unele împrumuturi acordate în aceste condiţii pot deveni neperformante atunci când dobânzile vor creşte, susţine preşedintele ARB, Sergiu Oprescu.

„Suntem într-un mediu de dobânzi scăzute la nivel mondial şi trebuie să luăm în calcul riscul asociat cu majorarea acestor dobânzi. S-ar putea să creştem creditul, dar într-un moment în care dobânzile sunt jos (…) Este un avertisment, între ghilimele, la nivelul industriei pe care ar trebui să îl luăm în calcul. Este un moment de minim istoric. Nu te duci la momentul de minim istoric şi accelerezi foarte puternic pentru că, de fapt, eşti uşor pro-ciclic în momentul de genul acesta. Deci o abordare contraciclică înseamnă, de fapt, ceea ce noi invităm, ca reflecţie”, a explicat Sergiu Oprescu.

Preşedintele ARB spune că existenţa acestui risc nu trebuie tradusă în interdicţia de a acorda sau contracta un credit, însă atât clientul, cât şi banca trebuie să fie conştienţi de acest risc.”Este vorba de o analiză de senzitivitate pe care clientul ar trebui să o facă şi el, dar şi băncile să poată să îi arate aşa ceva. Este o abordare prudentă, asta vrem să spunem. Nu trebuie să te aduci în zona în care să interzici ceva cuiva, dar trebuie să ai o abordare responsabilă. De fapt şi de drept este şi spiritul Directivei Europene nr. 17, care spune că trebuie să ai o abordare responsabilă cu privire la creditare”, a mai spus Oprescu.

„Pe de altă parte, gradul de intermediere financiară este extrem de scăzut. În ultimul an, ponderea creditării în PIB a scăzut de la 35% la 29% faţă de 112% media în Uniunea Europeană. De altfel, ponderea creditului ipotecar în PIB este de 7,2%, fiind a doua cea mai mică pondere din regiune începând din 2015”, a declarat Sergiu Oprescu.

Neperformantele nete au scăzut, dar băncile vor bloca în continuare capitaluri pentru legea dării în plată

Oprescu subliniază că între creditele neperformante şi creşterea sau scăderea creditării există o legăutră directă. Astfel, dacă într-un anumit sector scad neperformantele, în acealaşi sector ne vom confrunta cvu o creştere a volumului creditelor acordate de sistemul bancar. În teorie, sistemul bancar poate cunoaşte o altă revenire a cifrelor mari de neperformanţă ca urmare a unei crize, a variaţiilor de dobândă, a hazardului moral sau a indisciplinei financiare.

Sergiu Oprescu a precizat că sistemul bancar are în prezent o rată a creditelor neperformante de 13,11%, potrivit definiţiei ABE, dar piaţa locală are potenţial să coboare această cifra sub 10% în viitorul apropiat. De altfel, BNR a recomandat băncilor să coboare rata neperformasntelor sub 10% până la sfârşitul lui 2016.

În România, înainte de criză, creditele neperformante aveau o pondere de numai 2% în total credite. După izbucnirea crizei România a adăugat 19 puncte procentuale la această rată a neperformantelor. Cu toate acestea, acum, prin provizionare şi aport de cash s-a ajuns la o rată de numai 4% a creditelor neperformante nete (acele imprumuturi care nu sunt provizionate integral – n.r.).

Totuşi, Sergiu Oprescu arată că,după intrarea în vigoare a legii dărtii în plată, băncile sunt obligate să blocheze capitaluri, indiferent de cât de multe sau puţine cereri de dare în plată au primit băncile. „Conform regulamentului aceleaşi active care erau ponderate la risc cu 35%, din cauza dării în plată vor fi ponderate 150%”, a declarat Oprescu, spunând însă că aceste lucruri vor fi vizibile doar în situaţiile statistice de la sfârşitul trimestrului.

Soldul creditului total în economie a crescut cu 25% în perioada decembrie 2008 – mai 2016, de la 54 miliarde euro la 69 miliarde euro, însă această evoluţie s-a bazat pe avansul de 4,7 ori a creditului guvernamental. În perioada 2004-2008, expansiunea creditului a însumat 47%, generând un avans al PIB de 23%, o corelaţie similară cu ceea ce s-a întâmplat în Europa. Pe de altă parte, raportul de 2 la 1 nu s-a menţinut în perioada de criză şi post-criză, pentru ca în perioada 2008 – mai 2016 creditul s-a comprimat cu 0,2%, în timp ce avansul PIB a fost de 2,2%.