Acoperirea juridică a deciziilor pare să fie una dintre cele mai mari probleme ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în ultima vreme, cel puțin în zona de asigurări, unde pur și simplu nu reușesc să mai convingă instanțele că au dreptate și că măsurile luate trebuie să se aplice imediat. Și acesta nu ar fi neapărat un lucru atât de grav, dacă la mijloc nu ar fi vorba de peste 6 milioane de clienți doar în zona RCA și de un total de aproximativ 15,5-16 milioane de contracte de asigurare valide, adică de două ori mai mult decât toate depozitele bancare din România și de trei ori mai mult decât toate contractele de credit.
Faptul că ASF pierde procese poate avea efecte nefaste asupra acestor milioane de clienți, persoane fizice și firme, care pot ajunge în situația de a nu mai fi despăgubiți în caz de daună, sau de a primi despăgubirea incompletă sau mult mai târziu decât prevede legea. Aceasta pentru că majoritatea proceselor pierdute se referă la sancțiuni sau măsuri de redresare impuse unor firme despre care ASF a considerat că nu respectă legea în ceea ce privește gestionarea dosarelor de daună, constituirea rezervelor de daună sau calculul necesarului de capital. Altfel spus, firme despre care ASF a considerat că nu își onorează corespunzător obligațiile față de păgubiți. Într-o comparație extremă, dacă ASF ar decide ridicarea licenței de RCA pentru una dintre firme, măsură care vine doar în situații foarte grave când există deficit de rezerve sau probleme majore cu plata daunelor, sunt șanse mari ca măsura să fie suspendată de instanță. Iar, într-un astfel de context, câteva luni de suspendare a decizie ar însemna o povară suplimentară de zeci de milioane de euro pentru Fondul de Garantare a Asigurailor (FGA), în caz de faliment și zeci de mii de oameni care nu își vor mai primi drepturile decât după o perioadă lungă.
Cu destul de mare ușurință- e neclar dacă din cauza proastei motivări juridice, a lipsei de înțelegere a domeniului din partea judecătorilor sau chiar din cauze care țin de constatările echipei de control- firmele vizate au reușit fie să răstoarne fie, cel mai des, să suspende diversele decizii de sancționare ori de impunere a unor măsuri de redresare.
În jocul proceselor au intrat și terți din cirucitul asigurărilor, interesați ca deciziile ASF să își facă efectul, în condițiile în care se judecă la rândul lor cu firmele sancționate pentru anumite sume de bani. Este vorba despre mai multe service-uri auto și despre organizația COTAR, care reprezintă circa 18.000 de firme din domeniul transporturilor, dar și 1.500 de service-uri,în general adiacente unora dintre transportatori.
COTAR a încercat să intre ca terț în procesele ASF cu City Insurance și Euroins, cei mai mari jucători din zona RCA și firmele unde au asigurare mai bine de trei sferturi din șoferii din România, însă a fost refuzat de fiecare dată, chiar de către ASF.
Iată ce spune Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, despre situația în care s-a ajuns: ” Nu am înțeles nici no și nici avocații de ce ASF a solicitat instanței de judecată interzicerea interzicerea intervenției COTAR în favoarea ASF. în procesele intentate de către City Insurance și Euroins. Președintele nu cred că a fost informat , ținând cont de faptul că ASF are un interes onest și de bună credință în relația cu cei 8 milioane de asigurați RCA , dintre care facem și noi parte. Suntem siguri că ASF va accepta, pe viitor, orice sprijin din partea noastră , a tuturor celor care direct sau indirect au legatură cu acest segment, respectiv asigurarea RCA. COTAR va interveni în favoarea ASF în toate procesele intentate de companiile mai sus menționate împotriva sancțiunilor și măsurilor legale luate de către consilul de conducere al autorității de supraveghere”.
Iată, mai jos, cele mai cunoscute cazuri pierdute de ASF în ultima vreme, cu posibile efecte asupra pieței și asupra consumatorilor
Cazul Tobescu-Guetcheva- Euroins
Cea mai recentă decizie semnificativă luată de Consiliul ASF a fost sancționarea societății Euroins cu amendă și ridicarea aprobărilor pentru principalii directori ai companiei, Mihnea Tobescu și Milena Guetcheva. În plus, ASF a decis să impună și unele măsuri pentru revenirea societății în parametrii normali. Printre acestea, reevaluarea procedurilor de gestionare a dosarelor de daună, recalcularea rezervelor și chiar o majorare de capital substanțială (circa 150 de milioane de lei) , menită să aducă societatea în parametrii de solvabilitate impuși de lege.
Aceste decizii era luate pe 1 octombrie, iar zilele trecute, după nici trei săptămâni, una dinte ele era suspendată. Mihnea Tobescu, directorul Euroins, a obținut suspendarea deciziei împotriva sa, până când se va pronunța instanța care judecă procesul privind anularea actului, și se întoarce deja la birou, de mâine, luni. El nu mai trebuie să plătească nici amenda de 100.000 de lei, momentan.
Colega sa aflată în aceeași situație, Milena Guetcheva, a deschis la rândul său proces, după cum a anunțat în premieră Hotnews, și, având în vedere că există deja un precedent sunt șanse să îl și câștige.
Nu în ultimul rând, mâine, luni, se pronunță instanța și pe cererea de suspendare a deciziei privind societatea, adică planul de măsuri despre care am vorbit mai sus. Vom reveni cu detalii imediat ce decizia va fi publicată, dar, dacă decizia va fi suspendată nu înseamnă altceva decât că societatea va continua să funcționeze cu un deficit de capital și de rezerve până când o altă instanță va decide definitiv că ASF a avut dreptate. Desigur, există și posibilitatea ca ASF să se fi înșelat, situație în care măsurile sale vor fi complet anulate.
Cazul City Insurance
Înainte de Euroins a fost, însă, City Insurance. Societatea a obținut, în plină pandemie, suspendarea unei decizii ASF care, în esență, conținea măsuri asemănătoare cu cele despre care am vorbit în cazul Euroins. Decizia de suspendare a luat prin suprindere nu doar ASF ci și conducerea firmei de asigurări, însă cert este că, de atunci și până acum au trecut aproape cinci luni în care City Insurance nu a mai fost obligată să își majoreze capitalul cu 16,5 milioane de euro și nici să reanalizeze 100.000 de dosare de daună, așa cum ceruse ASF. Și nici nu va fi obligată până când nu se va termina procesul privind anularea deciziei. Iar procesul nu a trecut încă nici de prima etapă, cea a fondului.
Cazul LIG Insurance
Un caz mai puțin cunoscut, din cauza dimensiunii relativ mici a societății vizate, dar „pe nedrept” marginalizat având în vedere posibilele efecte ale deciziei obținute este cel al LIG Insurance. Societății i-a fost ridicată licența și i s-a cerut falimentul de către ASF, pe motiv că nu respecta regulile de sovabiltate și lichiditate. Într-o premieră absolută, firma cu afaceri destul de dubioase în Italia și cu expuneri încă neclare pe asigurări de garanții a căror durată ajunge și la 50 de ani a reușit să convingă instanța că ASF i-a ridicat abuziv licența. Deși mare lucru nu se mai poate întâmpla cu firma respectivă, pentru că ea a fost desființată de facto ca societate de asigurări, este o pierdere majoră pentru ASF , în condițiile în care argumentele LIG pot deveni argumentele altor firme, mai mari, în viitor. În cazul LIG este vorba inclusiv despre scăpări majore ale statului, remediate parțial între timp.
Aici detalii despre cazul LIG Insurance
Angajații ASF, sub presiune și fără sprijinul juridic al instituției
O altă latură a lipsurilor ASF din zona juridică este reprezentată de relația pe care instituția o are cu angajații, mai ales cu cei din zona de control, cei mai expuși presiunilor. În prezent, mulți dintre acești angajați sunt fie amenințați cu judecata fie chiar dacă în judecată în civil sau în penal, în urma deciziilor pe care le-au luat ăn legătură cu sancționarea anumitor companii. Mai mult, pe numele unora dintre angajați sunt formulate constant plângeri către mai toate instituțiile statului, de la Președinție la DNA. În toate aceste demersuri, angajații ASF nu beneficiază de consiliere din partea instituției, fapt care îi face vulnerabili și care, în final, poate pune sub semnul întrebării actul de control. Un angajat amenințat sau dat în judecată de o firmă (drept absolut constituțional al respectivei firme) se poate gândi de mai multe ori înainte de a sancționa firma, atunci când nu e apărat de instituției. Noul președinte ASF, Nicu Marcu, are intenția de a acoperi acest deficit de protecție, însă până acum nu au fost luate măsuri concrete. În acest sens vine însă o lege trecută deja de Camera Deputaților care, pe lângă unel părți negative cum ar fi facilități supimentare pentru membri Consiliului ASF, vine și cu prevederea ca angajații ASF din control să beneficieze de consiliere juridică din partea instituției.