ArcelorMittal: Preţul gazelor va creşte dacă vom fi obligaţi să cumpărăm de pe bursă

‘Un asemenea pas s-a făcut şi în Polonia acum un an-doi şi acest lucru a dus la creşterea preţului gazelor pentru utilizatorii industriali. Am discutat cu furnizorii de pe piaţă şi nu doar consumatorii sunt îngrijoraţi, ci şi furnizorii, pentru că acest lucru ar duce la creşterea preţului gazelor’, a susţinut Ribo.

Potrivit acestuia, obligaţia de a tranzacţiona gaze pe bursă ar trebui să fie făcută gradual, nu brusc de la 1% la 30%, cum are în vedere Guvernul.

‘Poate că aceasta este direcţia spre care trebuie să ne îndreptăm, dar nu putem avea un astfel de salt. Acum doar 1% din gaze sunt tranzacţionate pe bursă şi nu se poate trece brusc de la 1% la 30-40%. Recomandăm să existe o abordare progresivă în acest sens’, a mai spus şeful ArcelorMittal Galaţi.

El a explicat faptul că, pe bursă, există contracte fixe pe care părţile nu le pot negocia, ceea ce este în detrimentul marilor consumatori.

‘Proiectarea platformei face foarte dificil pentru tipul de consum pe care îl avem noi să încheiem orice tip de contract. Pentru un consumator mic de gaze, acest lucru nu este semnificativ, dar pentru un consumator mare, cum suntem noi, te confrunţi cu o situaţie oligopolistică. Reţeaua românească de gaz nu este suficient de bine conectată la reţeaua de furnizori astfel încât să ai posibilitatea să alegi’, a arătat Ribo.

Acesta a mai spus că, pentru un mare consumator de energie şi gaze, precum combinatul gălăţean, este de preferat să existe posibilitatea încheierii de contracte bilaterale pe termen lung, pentru a exista o predictibilitate.

‘Noi avem nevoie de energie şi de gaz nu pentru a le vinde, ci pentru a produce oţel. Avem nevoie de predictibilitate pe termen mediu, nu de pe o zi pe alta’, a continuat Ribo.

El a arătat că ordonanţa de urgenţă privind obligativitatea de a se tranzacţiona gaze pe bursă nu are ca fundament studii de fezabilitate serioase privind impactul la consumatori.

În legătură cu intenţiile autorităţilor de a majora contribuţiile consumatorilor pentru energia regenerabilă, Ribo a arătat că orice cost în plus cu energia afectează foarte mult activitatea combinatului.

‘Suntem o ţară europeană şi ne luptăm cu competitori din afara Europei, ei nu au o asemenea povară, iar noi nu putem cere clienţilor noştri din România să plătească mai mult cu 10-15% pe tonă doar pentru că sunt din România şi au costuri mai mari cu aceste taxe. Orice mişcare care merge în direcţia creşterii preţului energiei nu este o direcţie bună pentru noi. Mai mult, ameninţă chiar rezultatele bune obţinute în ultimii ani, care s-ar putea pierde din cauza măsurilor. Trebuie să definim ce vrem, dacă vrem să închidem industria oţelului, haideţi s-o închidem atunci. Vom avea turbine eoliene, dar nimeni nu va mai consuma curentul produs de ele’, a mai arătat directorul general al combinatului siderurgic.

La finele săptămânii trecute, Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat că, în perioada următoare, contribuţia pe care o plătesc consumatorii finali pentru energia regenerabilă, prin sistemul de certificate verzi, va creşte, după ce va fi modificată Legea 220/2008 privind susţinerea energiei verzi.

‘Legea 220 nu mai este de mult actuală. (…) Avem acum în lucru şi probabil săptămâna viitoare se va pune pe site proiectul de modificare a Legii 220 vizavi de balonul de oxigen pe care îl aşteaptă sectorul regenerabilelor din partea autorităţilor. Oricum ai lua-o, se va produce o creştere a impactului final în factura de electricitate în România, o chestiune complet nepopulară. Guvernul, fiind tehnocrat, îşi asumă probabil acest risc, pentru că nu intră în campanie electorală, dar oricum este o chestiune nepopulară’, a arătat Calotă, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice.

El a refuzat să precizeze cu cât va creşte factura la electricitate în urma acestor modificări, însă, potrivit unor surse din domeniu, contribuţia pentru energia regenerabilă (certificatele verzi) ar urma să fie majorată de la 42 de lei pe MWh, cât este în prezent, la 52 de MWh.

La rândul său, Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a susţinut că, din modelul matematic aplicat de Comisia Europeană statelor membre, a rezultat că România ar trebui să îşi fixeze o ţintă de 31% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030. ‘Este o propunere pe care Comisia Europeană o va pune pe masa României. Cel mai probabil, de aici vor pleca negocierile cu Comisia Europeană’, a spus Popescu.

Pentru anul 2020, România şi-a propus să atingă 24% energie regenerabilă în consumul final brut. Potrivit datelor Eurostat, ţara noastră a atins această ţintă încă din anul 2014. În România există în acest moment aproape 5.000 de MW de energie regenerabilă.

Comisia Europeană a fixat o ţintă medie de 27% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030 la nivel comunitar.