Arghezi 4. Provocările STRABAG în construirea unei clădiri ecologice în centrul Capitalei: de la sesizările vecinilor, la costurile mai mari cu aprovizionarea
„Stadiul lucrărilor de construcție este unul avansat. Lucrările de instalații se apropie de finalizare, în paralel se lucrează la finisajele de interior. În zilele următoare vor începe lucrările de amenajare exterioară, inclusiv amenajările peisagistice ale teraselor de pe fiecare etaj al clădirii, din atrium și a grădinii din spatele clădirii, unde vor fi plantați peste 15 arbori. Fațada clădirii este aproape finalizată, arhitectura acesteia fiind deja admirată nu doar de părțile implicate în realizarea proiectului, ci chiar și de trecătorii care tranzitează Piața Rosetti. Opinia generală este aceea că arhitectura noii clădiri se integrează perfect în zonă și contribuie la creșterea valorii acestui spațiu istoric al Bucureștiului. Finalizarea lucrărilor este programată pentru finalul lunii august, urmând ca spațiile să fie, apoi, predate către chiriașii clădirii”, a declarat Monica Bărcuțean, director departament dezvoltare imobiliară STRABAG.
Septembrie, termen de predare
Viorel Dobre, project managerul STRABAG responsabil de execuție, a oferit mai multe detalii tehnice. Potrivit acestuia, lucrările de infrastructură și suprastructură au fost finalizate. „În ceea ce privește anvelopa, se lucrează la ultimele detalii ce țin de impermeabilizarea fațadei, se completează cu bond zonele rotunde, se montează riflajele aferente terasei de la etajul tehnic, se închid aticele cu glafuri de table vopsită, se lucrează la montajul ceramicii pe ploturi aferente etajelor 5 și 6, se închid cu ceramică balcoanele aferente zonei de Sud a proiectului” a detaliat Dobre.
Alte lucrări finalizate sau în curs de finalizare:
– ușa rotativă este montată, ușile principale ce flanchează aceasta sunt instalate;
– casele de scară metalice amplasate pe zonele de Sud și Nord ale clădirii sunt finalizate, scara principală este placată cu ceramică se lucrează la montajul balustradei metalice;
– spațiile comune aferente etajelor 1 – 4 sunt finalizate ( obiecte sanitare, blaturi Kuma, partiții HPL, montaj mobilier), se lucrează la definitivarea etajelor 5 și 6 preconizate a fi finalizate până la data de 01.08.2023;
– se lucrează la implementarea proiectului de fit-out al chiriașului, lucrări de GK, finisaje glet și vopsitorii estimate a se finaliza în data de 17.08.2023. Pardoseala flotantă este finalizată pe etajele 1-6.
– execuția parterului a fost gândită a se petrece la sfârșit, ținând cont de rațiuni tehnologice si de logistic. Finalizarea este preconizată a se întâmpla la 01.09.2023;
– subsolurile 1 și 2 sunt finalizate la nivel de vopsea epoxidică, marcare locuri de parcare, vopsitorii, urmează a se finaliza subsol 3 în 01.08.2023 și completare signalistică;
– camerele tehnice, camera pompelor, camera tabloului general;
– lucrările de MEP sunt finalizate în procent de 85% urmând ca și acestea să fie supuse la același proces de testare și comisionare.
Clădire unică în București
„Dacă veți trece prin piața Rosetti, veți observa, cu siguranță, noua construcție. Și vă veți întreba dacă este dintotdeauna acolo. Integrarea în zonă este perfectă. Armonia dintre clasic și modern, de asemenea. Spre diferență de majoritatea clădirilor noi, unde pereții cortină reprezintă o constantă, Arghezi 4 propune un concept arhitectural în care relația plin-gol asigură, pe de-o parte, integrarea perfectă într-o zona istorică a Bucureștiului și, pe de altă parte, oferă confort și avantaje economice viitorilor utilizatori. Atriumul de deasupra intrării principale constituie, de asemenea, un element de arhitectură distinctiv, asigurând, în același timp, un iluminat natural pentru spațiile de birouri. Fiecare etaj al clădirii beneficiază de cel puțin un balcon sau o terasă, oferind angajaților zone de relaxare exterioare în proximitatea spațiului de lucru. Nu veți găsi în București o construcție similară”, a dat asigurări Monica Bărcuțean, director departament dezvoltare imobiliară STRABAG.
Pe lângă arhitectura deosebită, noua clădire de birouri din centrul Capitalei urmează să fie certificată LEED. Unul dintre cele mai importante sisteme internaționale de certificare verde, LEED a fost dezvoltat de Green Building Council din Statele Unite și asigură o verificare independentă a calității proiectării, construcției, operării și mentenanței unei clădiri, cu scopul creșterii performanței acesteia din punct de vedere al sustenabilității, respectiv: reducerea consumului de energie, utilizarea eficientă a apei, reducerea emisiilor de CO2, creșterea calității mediului indoor etc.
Locuri de muncă mai sănătoase pentru oameni
Viorel Dobre a precizat că proiectul a fost trimis spre acreditare, în vederea obținerii certificatului verde LEED V4 Gold. Potrivit managerului de proiect, clădirile certificate LEED economisesc bani, îmbunătățesc eficiența, scad emisiile de carbon și creează locuri mai sănătoase pentru oameni. Ele sunt esențiale pentru a aborda schimbările climatice.
Pentru a obține certificarea LEED, un proiect câștigă puncte prin respectarea cerințelor preliminare și a creditelor care se referă la carbon, energie, apă, deșeuri, transport, materiale, sănătate și calitatea mediului interior. Proiectele trec printr-un proces de verificare și revizuire de către GBCI și li se acordă puncte care corespund unui nivel de certificare LEED: Certificat (40-49 puncte), Argint (50-59 puncte), Aur (60-79 puncte) și Platină (80). + puncte).
Material din perioada comunistă, din nou la modă în România corporatistă
Întrebat ce materiale prietenoase cu mediul au fost folosite în realizarea clădirii, Viorel Dobre a menționat vopselele pe bază de apă clasificate ca risc scăzut A+ în ceea ce privește gradul de poluare. De asemenea, un material de construcție care a devenit o alternativă la placaj sau la panourile fibrolemnoase de densitate medie – MDF este lemnul OSB, plăcile din așchii de lemn orientate OSB (Oriented Strand Board), potrivit lui Dobre.
„Folosim și linoleumul care ne duce cu gândul adesea (în mod eronat) la materiale plastice sau sintetice. Este de fapt un material cu componente de origine naturală: pânză, iută și rumeguș. Se utilizează pentru construcția de pardoseli elastice, adică acele pardoseli cu capacitatea de a absorbi șocurile fără a-și pierde forma. Aceste podele sunt moi, dar în același timp foarte rezistente și au, de asemenea, o mare capacitate de izolare fonică”, a explicat responsabilul de proiect.
Provocările unui șantier în centrul Capitalei
Realizarea acestui proiect, la câțiva pași de km 0 al Bucureștiului a reprezentat o adevărată provocare, au subliniat specialiștii STRABAG. Potrivit acestora, vecinătățile predominant rezidențiale au impus adaptarea programului de lucru în șantier la restricțiile legale. De asemenea, spațiul disponibil limitat pentru realizarea organizării de șantier i-a obligat să gândească un sistem de aprovizionare în care stocurile de materiale au fost reduse la minimum. Apoi, traficul din București a reprezentat o provocare pentru asigurarea ritmicității livrărilor de materiale în șantier, în special a livrărilor de beton, unde turnarea acestuia nu permite înregistrarea de timpi morți, au explicat specialiștii constructorului.
La toate acestea, se adaugă indisciplina conducătorilor auto, obișnuiți să parcheze acolo unde au treabă, fără să țină cont de restricții, fie acestea legale sau impuse de organizarea și funcționarea șantierului.
Controale foarte dese ale autorităților
Responsabilul de proiect a dat la rândul său detalii despre provocarea de a construi un proiect chiar în mijlocul Bucureștiului. „În primul rând, relația cu elementele de mediu ale proiectului – și aici fac referire la vecini, a fost oarecum tensionată. Deși am activat urmărind programul de lucru impus de către autorități și am luat toate măsurile de protecție la praf și zgomot, am fost nevoiți să oprim activitatea în șantier la controalele foarte dese ale autorităților (mediu, poliție locală, Primărie de sector, Primărie Generală), care veneau la nenumăratele sesizări transmise de locatari, neobișnuiți cu șantiere în mijlocul proprietăților acestora”, a povestit Dobre.
Inclusiv procesul de aprovizionare a șantierului s-a derulat în condiții dificile de spațiu și timp.
„Ținând cont de programul de lucru impus de către autorități, am fost obligați să aprovizionăm șantierul în condiții de trafic maxim cu disconfort sporit al șoferilor angajați în trafic și bineînțeles cu operativitate scăzută în procesul de livrare cu materiale. Trebuie luat în calcul și costul semnificativ al aprovizionării ținând cont de zona A aferentă centrului Capitalei, exagerat de mare raportat la volumul semnificativ de materiale (beton, armături, materiale de finisaj, echipamente) ce stau la baza execuției. Un alt element de disconfort l-a constituit și identificarea/ închirierea spațiilor necesare amplasării zonelor de depozitare materiale și containere foarte limitate ca dimensiuni la emiterea autorizației de construire”, a mai explicat responsabilul de proiect.
În opinia acestuia, ar fi de un real folos dacă autoritățile ar înțelege că derularea proiectelor este benefică pentru bunul mers al societății și ar acorda o atenție cuvenită în eliberarea din timp a avizelor solicitate, aprobarea către solicitanți a spațiilor necesare de organizare de șantier.
Speranța de mai bine: Parteneriat cu autorități ca la Viena, Berlin sau Varșovia
Construirea acestei clădiri a evidențiat un paradox specific local, și anume acela în care autoritățile se plâng de lipsa fondurilor, fără însă a susține proiectele de investiții care ar putea genera fonduri la buget.
„Experiența din alte țări ne arată că lucrurile pot funcționa mai bine. În multe capitale europene, cum sunt Berlin, Viena sau Varșovia, relația investitor privat-autoritate publică este bazată pe colaborare. Vorbim aici de o colaborare care vizează proceduri de autorizare, închirierea unor suprafețe de teren aparținând domeniului public, găsirea unor soluții de trafic temporare care să faciliteze execuția lucrărilor din șantier. Experiența cu acest șantier din centrul Bucureștiului a fost mai degrabă una negativă. Reacția extrem de întârziată a autorităților sau chiar lipsa de reacție a acestora nu fac decât să adauge alte probleme la cele multe, deja existente. Mai intervine, apoi, această competență divizată între primăria generală și primăria de sector care complică, și ea, relația stat-privat. Responsabilitatea autorizării construcției aparține uneia, străzile sunt în administrarea alteia, imaginați-vă cât de simplu poate fi”, au spus, cu amărăciune, specialiștii constructorului.
Ei au adăugat că noțiunea de „parteneriat” între autoritatea publică și economia privată pare să nu existe nici măcar la nivel teoretic. „Ai sentimentul că nimeni din aparatul de stat nu este interesat de faptul că o zonă destructurată, un teren viran este transformat într-o clădire emblematică pentru centrul Bucureștiului, care, odată pusă în funcțiune contribuie, prin taxele plătite, cu sute de mii de euro anual la bugetul local. În același timp, aceleași autorități se plâng constant de faptul că nu au bani”, au atras atenția reprezentanții companiei.
La final, aceștia au transmis că este cu siguranță mult loc de mai bine. „Din fericire, avem și multe exemple pozitive în România. Autorități locale reformate, care au înțeles că o colaborare cu zona privată le poate aduce beneficii la nivelul comunității și care au făcut din acele orașe și comune locuri unde, astăzi, ne place să mergem, locuri în care ne simțim bine, ca în Vest”, au conchis specialiștii STRABAG.
CITEȘTE ȘI: