Argumentul mincinos al lui Dragnea ca să nu scadă taxele pe carburanţi: „Avem cel mai mare preţ din UE”. Cifrele îl contrazic
„Preţul petrolului e la un minim istoric, dar România are cel mai mare preţ al carburanţilor din UE”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea. „Reducerea preţurilor am zis să aibă loc după ce ne asigurăm că o reducere a accizei se va simţi în buzunarele românilor, pentru că există riscul să nu scadă preţul la pompă”, a expilcat Dragnea.
Iată, integral, ce a spus şeful PSD despre această chestiune:
„Accizele la motorina si benzină vrem sa le reducem din 2018. Care au fost motivele şi argumentele ca toată lumea să ştie! Obiectivul major îl reprezintă transferul creşterii economice în buzunarul românilor. Am două pagini dintr-un raport al Consiliului Concurenţei care spune că în comerţul de carburanţi cu amănuntul există un oligopol. De asemenea, preţurile din acest sector nu sunt liniare cu cotaţiile internaţionale ale petrolului. În ce situaţie suntem noi astăzi în România? Preţul petrolului la nivel mondial este la un minim istoric. În schimb, în România, preţul la pompă este cel mai mare din UE” a spus şeful PSD.
Dragnea a făcut această declaraţie în contextul în care, după ce PSD a câştigat alegerile, i-a cerut premierului Dacian Cioloş să amână cu un an momentul reducerii accizei la carburanţi, care ar trebui să intre în vigoare chiar la 1 ianuarie 2017, potrivit Codului Fiscal aflat deja în vigoare, redactat în acest sens în 2015, chiar de guvernul Ponta.
Din valoarea accizei ar fi urmat să dispară echivalentul a şapte eurocenţi pe litru, cât înseamnă suppraacciza introdusă în preţ pentru a finanţa construcţua de drumuri, un eşec recunoscut chiar de Victor Ponta.
Declaraţia lui Dragnea nu este conformă cu realitatea, nici dacă vorbim despre preţurile cu taxe, nici cele fără taxe. România nu are cele mai mari preţuri la carburanţi din UE.
Potrivit ultimelor date disponibile publicate de Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieţei carburanţilor al Comisiei Europene, în România, la 12 decembie, preţul mediu al benzinei, fără taxe, era de 490,85 euro pentru 1.000 de litri. Preţuri mai mari decât în România erau în Danemarca, Finlanda, Gemania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda şi Spania.
Preţul mediu al motorinei, tot fără taxe, era de 518.02 euro pe 1.000 de litri. Nici în acest caz, nu este cel mai mare preţ din UE. Preţul este mai mare în Danemarca, Finlanda, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovacia, Spania şi Suedia.
Dacă vorbim de preţurile cu taxe, dimpotrivă, la benzină preţul mediu este în România printre cele mai mici din UE: 1,13 euro pe litru- preţuri mai mici decât la noi sunt doar în Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania şi Polonia. În rest, peste tot preţul la pompă este mai mare.
La motorină, avem un preţ mediu de 1,126 euro. Mai scump decât la noi este în Croaţia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie.
Buletinele Oil Bulletin pot fi consultate aici, în varianta preţurilor cu taxe, precum şi în varianta fără taxe.
Care este de fapt realitatea
Preţul carburanţilor este compus, în proprţie variabilă, din preţul benzinei şi motorinei, produs de companiile petroliere şi calculat în fucţie de cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere (Platt’s Med în cazul României), care urmează cursul preţului ţiţeiului, la care sa adaugă taxele, adică accizele şi TVA, în cazul României. La noi, ponderea actuală a taxelor este de circa 60% din preţ. De reţinut că accizele sunt fixe, deci indiferent dacă petrolul se ieftineşte, fiind urmat de o ieftinire a benzinei şi motorinei, statul încasează, prin acciză, aceiaşi bani de la consumator, la pompă.
România are cele mai mari taxe pe carburanţi dintre statele din jur. Potrivit datelor Comisiei Europene, în România acciza la benzină este echivalentul a 461 de euro (date la 1 iulie), destul de departe de nivelul minim al accizei, impus de Comisia Europeană: 359 de euro pentru 1.000 de litri. Ţările din UE cu care ne învecinăm, Bulgaria şi Ungaria, au accize mai mici decât cele percepute românilor, mai apropiate de nivelul minim cerut de Comisie: 363 euro şi, respectiv, 383 euro la 1.000 de litri. Dacă ne comparăm cu Polonia, situaţia se repetă, dat fiind că acolo acciza aplicată benzinei este de 393 de euro.
Şi la motorină situaţia este aceeşi. Acciza minimă, decisă de Comisia Europeană, este de 330 de euro pentru 1.000 de litri. În România, ea este mult mai mare, echivalentul a 429 de euro, la 1 iuie. La fel, mai mult decât în Bulgaria (330 de euro), Ungaria (352 de euro) sau Polonia (343 de euro).
Este adevărat că TVA este de 20% doar la noi şi în Bulgaria, Polonia având o cotă de 23% iar Ungaria de 27%.
Cu cât ar fi scăzut preţurile
De la 1 ianuarie, actualul Cod Fiscal, cu care Dragnea nu e de acord, prevederea reducerea accizei cu echivalentul a 7 eurocenţi pe litru, plus TVA, şi a cotei de TVA cu un punct procentual, de la 20% la 19%. Dacă măsurile ar fi fost aplicate, preţul final, la pompă, al carburanţilor plătiţi de români, ar fi trebuit să scadă cu circa 50 de bani, deci ceva mai mult de 10%.
În plus, acciza ar ajunge la niveluri comparabile cu cele ale vecinilor noştri. Reducerea ei ar însemna un minus de 70 de euro la 1.000 de litri. În cazul benzinei, acciza s-ar mai apropia de nivelul minim, ajungând la 391 de euro pe litru. Taxa ar rămâne peste nivelul celei practicate în Bulgaria sau Ungaria, dar ar coborî uşor sub nivelul celei din Polonia. În cazul motorinei, de departe cel mai consumat carburant din România, după reducerea de 70 de euro, acciza ar ajunge la 359 de euro, încă peste nivelul celorlalte state.
În plus, contrar opiniei lui Dragnea, după ultimele decizii ale OPEC, preţul petrolului creşte. Prețul benzinei și motorinei comercializate în România ar putea crește şi el în perioada următoare cu 8-10% în condițiile în care petrolul ar atinge nivelul de 60 de dolari pe bari, estimat în ultimele rapoarte ale Goldman Sachs Group Inc. și Morgan Stanley, care analizează impactul acordului OPEC de reducere a producției asupra prețului țițeiului. Or, dacă Dragnea ar fi de acord cu această scădere a taxării, tocmai acesta ar fi efectul benefic pentru consumatori: posibila scumpire ar fi practic anulată, pentru că impactul scăderii taxelor ar fi identic în preţul final.