Țările membre UE au convenit ca Fondul pentru o Tranziţie Justă să nu finanțeze proiecte din domeniile energiei nucleare și al gazelor naturale
Executivul comunitar vrea să pună la punct un Fond pentru o Tranziţie Justă, care va fi dotat cu 40 de miliarde de euro, în ideea de a sprijini statele membre în accelerarea tranziţiei către o neutralitate climatică, să ajute la recalificarea minerilor şi să sprijine regiunile ale căror economii depind de sectoarele poluante să pună la punct noi industrii.
Ambasadorii celor 27 de state membre UE au convenit miercuri că Fondul pentru o Tranziţie Justă nu va mai sprijini dezafectarea sau construcţia de noi centrale nucleare şi nici investiţiile care au legătură cu combustibilii fosili, se arată într-un document publicat joi.
Această poziţie a ambasadorilor este în linie cu cea a Comisiei, ceea ce înseamnă că este posibil ca la final Fondul pentru o Tranziţie Justă să excludă proiectele în domeniul energiei nucleare şi gazelor naturale.
Propunerea va fi finalizată după negocierile între statele membre, Comisie şi Parlamentul European, aceasta din urmând fiind în mod tradiţional favorabil unor politici mai ambiţioase în domeniul schimbărilor climatice.
Un număr de opt state membre din Estul Europei au cerut luna trecută ca proiectele din domeniul gazelor naturale să beneficieze de finanţare de la viitorul Fond pentru o Tranziţie Justă, susţinând că au nevoie de sprijin pentru a face tranziţia de la cărbune. Atunci când sunt arse în termocentrale, gazele naturale generează jumătate din emisiile de CO2 comparativ cu cărbunele, însă producţia de gaze naturale este asociată cu scurgerile de metan, un puternic gaz cu efect de seră. Activiştii de mediu susţin că noile centrale electrice pe gaze naturale ar putea funcţiona timp de mai multe decenii, ceea ce ar pune în pericol obiectivul UE de a reduce emisiile de CO2 la zero până în 2050.