Aritmetica complicată a Brexitului: Contribuţia UK la UE se scumpeşte masiv, însă în final pierderile ajung la noi toţi

Deşi creşte în lire, calculată în euro contribuţia Marii Britanii de anul viitor va fi mai mică, deoarece aceeaşi depreciere a lirei face ca PIB-ul Marii Britanii să fie mai mic, pe hârtie, relativ la economia Uniunii. Astfel, deşi britanicii vor plăti mult mai mult anul viitor, bugetul UE va primi mai puţini bani.

Situaţia creează noi tensiuni în relaţia Bruxelles – Londra, după ce guvernul britanic, condus de Theresa May, a anunţat că va declanşa procedura de ieşire din UE până cel târziu în aprilie anul viitor, grăbind un proces considerat de experţi ca unul extrem de complex, cu numeroase incertitudini.

Lira sterlină s-a depreciat faţă de euro cu până la 16,3% după referendumul din 23 iunie, cursul de schimb atingând în timpul lunii octombrie, pe piaţa interbancară, un minim istoric de 1,0934 euro/liră. Astăzi, lira se tranzacţionează pe interbancar undeva la 1,16 euro, după ce moneda britanică a mai câştigat teren în urma victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA, acesta afişându-se în timpul campaniei ca un susţinător al Brexitului şi critic aspru al puterii de la Bruxelles.

Bugetul UE are de-a face cu un deficit de 1,7 miliarde de euro doar în acest an, în relaţia cu Marea Britanie, deşi englezii plătesc aceiaşi bani, deoarece lirere trimise de Londra valorează mai puţin la Bruxelles, potrivit Financial Times.

Contribuţiile statelor membre la bugetul UE sunt calculate în funcţie de mărimea fiecărei economii, la cursul de la sfârşitul fiecărui an. Contribuţiile sunt plătite, pe parcursul anului următor, la acest curs fix. Deficitul de 1,7 miliarde de euro la contribuţiile Marii Britanii vine din faptul că plăţile sunt efectuate în lire, la un curs de 1,37 euro/liră (stabilit la finele anului trecut), ceea ce înseamna că suma în euro este mai mică, având în vedere mai ales evoluţia cursului în ultimele patru luni şi jumătate.

Comisia Europeană va acoperi „gaura” din fondurile strânse din amenzile aplicate de autoritatea pentru Concurenţă a UE, care în mod normal sunt restituite porporţional statelor membre la sfârşitul exerciţiului bugetar anual. Cu alte cuvinte, deficitul cauzat în acest an de Brexit pentru bugetul UE va fi acoperit din banii celorlalte 27 de state membre.

Pe de altă parte, dacă anul acesta se poate spune că vor economisi – în termeni relativi – 1,7 miliarde de euro datorită efectului Brexitului asupra cursului de schimb, britanicii vor plăti mai mult către Bruxelles anul viitor, presupunând că lira sterlină nu recuperează căderea de peste 15% faţă de euro până la sfârşitul acestui an.

Anterior referendumului, în bugetul adoptat de fostul guvern britanic în luna martie se estima o depreciere de 9% a lirei sterline faţă de euro în eventualitatea unui vot pro-Brexit. În acel scenariu, „nota de plată” către UE ar fi crescut în următorii ani cu 400 de milioane de lire sterline pe an. Având în vedere deprecierea ceva mai accentuată a lirei, faţă de estimările din martie, putem calcula că Marea Britanie va plăti cu 700 milioane de lire sterline mai mult către bugetul UE, de la anul. O sursă oficială din Trezoreria Marii Britanii a comentat, pentru Financial Times, că astfel de calcule nu sunt direct proporţionale.

Noul ministru britanic al Finanţelor, Philip Hammond, pare să aibă o misiune foarte complicată în pregătirea bugetului pentru anul viitor, mai ales având în vedere că finanţele ţării erau deja sub presiune având în vedere deficitul bugetar a fost anul trecut de 4,3% din PIB, sau peste 81 de miliarde de lire sterline, iar datoria publică a crescut în 2015 la 89,1% din PIB – 1.665 miliarde lire sterline. Cheltuielile publice sunt în creştere şi ca urmare a Brexitului, deoarece necesită un efort uriaş în zonele legislativă, diplomatică şi de comerţ internaţional, în special după ce guvernul Theresa May a dat senzaţia că se grăbeşte.

Pe lângă calculele de moment însă, situaţia creează şi incertitudine: dacă lira va continua să se deprecieze anul viitor faţă de euro, diferenţa faţă de cursul la care vor fi calculate contribuţiile statelor membre la sfârşitul acestui an va trebui acoperită tot din bani destinaţi celorlalte 27 de ţări.

Dincolo de relaţia Bruxelles – Londra, Uniunea Europeană are de-a face cu o „gaură” de 8 miliarde de lire sterline pe an odată ce Brexitul se va fi materializat, ceea ce pune principalul contribuitor net la bugetul UE, pe Germania, într-o situaţie cel puţin delicată. Există doar două căi de rezolvare a problemei: fie cresc contribuţiile statelor membre, fie scad cheltuielile Uniunii Europene, scenariu care va afecta cel mai probabil fondurile structurale şi programele de care beneficiază în principal statele din Europa Centrală şi de Est, nu aparatul birocratic „de la centru”.