Invazia rusă în Ucraina a dat un nou impuls extinderii UE, care a deschis negocierile de aderare cu Kievul şi Republica Moldova şi a acordat Georgiei statutul de candidat.
La rândul ei, Armenia îşi îndreaptă paşii tot mai mult către Occident, acuzând Rusia, aliatul său tradiţional, că a abandonat-o în faţa puternicului său rival Azerbaidjan.
Astfel, premierul Paşinian a declarat joi că posibilitatea ca Armenia să adere la UE trebuie să „devină un subiect dezbătut pe larg în societate”.
Parlamentul European a adoptat săptămâna aceasta o rezoluţie prin care cere relaţii mai strânse între UE şi Armenia.
„Este vorba despre o nouă oportunitate de a discuta viziunea noastră privind viitorul Armeniei”, a declarat Nikol Paşinian în cadrul unei reuniuni guvernamentale.
Guvernul armean „are voinţa politică de a lucra pentru consolidarea maximă a legăturilor dintre Armenia şi UE”, a dat el asigurări.
Posibilitatea aderării la UE a fost ridicată de mai multe ori în ultimele luni de oficiali armeni, inclusiv de şeful diplomaţiei Ararat Mirzoian.
În acelaşi timp, relaţiile dintre Erevan şi Moscova s-au înrăutăţit de la preluarea controlului, în septembrie 2023, de către Azerbaidjan a enclavei separatiste Karabah, până atunci populată în principal de armeni.
Nikol Paşinian, care reproşează Rusiei că nu a făcut nimic pentru a preveni această ofensivă fulger, a anunţat la sfârşitul lunii februarie că Armenia îşi îngheaţă „în practică” participarea la o alianţă militară cu această ţară, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a avertizat miercuri că, dacă Armenia închide uşa, acest lucru va provoca „daune ireparabile” în relaţiile dintre cele două ţări.
Săptămâna trecută, Armenia a anunţat, de asemenea, că nu mai are nevoie de poliţiştii de frontieră ruşi desfăşuraţi până acum pe aeroportul internaţional al capitalei sale, Erevan.