Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Vestfalia, cea mai mare regiune din Germania, s-a distanţat astfel clar de cea pe care a susţinut-o până acum, creionând în acelaşi timp ceea ar putea fi propriul său program european odată ajuns la conducerea guvernului german
„Mi-ar fi plăcut un răspuns mai hotărât şi mai rapid” din partea guvernului Angelei Merkel la propunerile şefului statului francez făcute încă din 2017 pe tema unei Europe „puternice” şi „suverane”.
„Preşedintele francez face propuneri şi noi avem nevoie de prea mult timp să reacţionăm” în Germania, a spus el în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, o importantă reuniune diplomatică anuală.
El şi-a exprimat regretul că actualul guvern de coaliţie german între conservatori şi social-democraţi nu şi-a respectat promisiunea, inclusă încă în acordul alianţei, privind „relansarea proiectului european”.
„Nu am văzut făcându-se prea multe lucruri până acum” în acest sens, a adăugat reprezentantul partidului conservator.
Perioada recentă cu o serie de crize precum Brexitul „poate că nu a fost momentul potrivit pentru mari viziuni europene”, a spus Laschet, exprimându-şi speranţa că perioada care vine va fi mai propice proiectului european.
Unii experţi au perceput declaraţiile sale ca pe un mod de a se plasa pe orbită după Merkel, cancelarul aflat de 15 ani la putere care urmează să se retragă din punct de vedere politic cel târziu la sfârşitul anului 2021 în cadrul alegerilor următoare.
Laschet a lăsat să se înţeleagă că se vede având un mare destin european. Întrebat dacă intenţionează să rămână în viitor şef al guvernului regional din Renania de Nord-Westfalia la Düsseldorf sau să meargă la conducerea cancelariei din Berlin, el a răspuns cu un zâmbet.
Laschet, un creştin-democrat moderat şi centrist, este considerat drept unul dintre cei mai serioşi concurenţi pentru a fi candidat la şefia partidului conservator al Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), la următoarele alegeri.
Un altul, Friedrich Merz se situează mai spre dreapta, într-o încercare de a recupera o parte din alegătorii seduşi de extrema dreaptă.