Articol în limba română, publicat pe site-ul The New York Times. Jurnaliştii au făcut publice scrisorile românilor despre corupţie

Palko Karasz notează că „România a atras atenţia întregii lumi în ultima săptămână de când sute de mii de oameni au ieşit în stradă, protestând împotriva unei ordonanţe de urgenţă a guvernului percepută ca o frână în lupta împotriva corupţiei”.

„Corupţia este o problemă endemică în toată Europa de Est. Însă lupta României împotriva ei a plasat-o în centrul dezbaterii politice. Ordonanţa de urgenţă ar fi decriminalizat unele fapte de corupţie, ceea ce a alarmat judecătorii şi procurorii români. La Bruxelles, Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea şi numeroşi oameni din interiorul şi din afara României se temeau că această ordonanţă ar putea submina statul de drept dintr-una din cele mai tinere democraţii europene. Deşi guvernul a abrogat ordonanţa şi a supravieţuit unei moţiuni de cenzură în parlament miercuri, oponenţii se angajează în continuarea luptei”, notează jurnalistul New York Times.

În continuare, autorul aduce în discuţie campania lansată de cotidianul american New York Times, săptămâna trecută, numită „Ai experimentat corupţia din România? Spune-ne povestea”, scopul declarat al acestei acţiuni fiind acela de a colecta mărturii din partea românilor despre efectele corupţiei.

„În ce fel corupţia vă afectează viaţa? Aţi fost victimă sau martor la fapte de corupţie la servici sau în timpul liber, la medic, în educaţie sau în alte domenii? Este posibil să vă folosim mărturiile într-un articol viitor”, a fost mesajul campaniei, scris în limba engleză, dar şi în română.

Mărturiile românilor, trimise şi în engleză şi în română

Dintre poveştile românilor despre corupţie, se remarca cea a unui doctor, intitulată sugestiv „Nu iau bani de la pacienţii mei”: „Corupţia este atât de împământenită în sistemul medical încât orice schimbare este aproape imposibilă fără sprijinul sistemului juridic. Mulţi dintre colegii mei iau mită de la pacienţi. Unii refuză să-şi trateze pacienţii dacă nu li se oferă bani, în timp ce sistemul medical din România garantează accesul gratuit la serviciile medicale. Eu nu iau bani de la pacienţii mei, iar când le refuz banii, unii se sperie crezând că-i refuz pentru că au vreo boală în stadiu terminal. Alţii cred că nu eşti un medic bun dacă îi tratezi fără să te plătească”.

Medicul a mai mărturisit că a fost prezent la fiecare protest desfăşurat în Capitală.

„Ca mulţi alţii am simţit că recenta ordonanţă de urgenţă, care a fost adoptată la ora 22.30, a fost primul semn că România întoarce spatele democraţiei şi justiţiei”.

O româncă a povestit cum a oferit mită pentru ca soţul ei să primească un tratament mai bun în spital. „Am dat bani mulţi — echivalentul a 5000 euro în lei, — în spital de la portar la infirmiere, asistente, rezidenţi, doctori şi pe medicamente pentru soţul meu pentru care nu mai era speranţă de viaţă! În general, trebuie să dai mită ca să rezolvi orice problemă. Aşa era pe vremea lui Ceauşescu, aşa a rămas până azi”.

O gălăţeancă a evocat tragedia din Colectiv, în urma căreia şi-a pierdut 3 prieteni: „În 2015, incendiul fatal din clubul Colectiv din Bucureşti a fost pus pe seama corupţiei. Protestele care au urmat au dus la demiterea guvernului. Am participat la toate protestele din Galaţi începând cu noaptea în care guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă 13/2017. Nu sunt genul revoluţionar, dar indignarea pe care am simţit-o în acea noapte m-a făcut să mă alătur sutelor de mii de oameni din stradă”.

O profesoară a mărturisit cum a fost obligată să dea note de trecere unor studenţi care nu aveau nici măcar o prezenţă la cursuri: „S-au făcut presiuni asupra mea ca să trec studenţi care nu veniseră niciodată la curs. Mi s-a oferit mită pentru a face asta şi am fost sancţionată pentru integritatea mea. Am fost forţată să părăsesc ţara de multe ori din cauza corupţiei teribile şi din cauza salariului insuficient pentru supravieţuire. Colegii mei au luat sume de bani enorme pentru diplome de absolvire sau note de trecere, dar şi alimente făcute în casă, cum ar fi brânză, băuturi alcoolice, chiar şi ouă!”.

Câţiva tineri au evocat, de asemenea, amintiri din copilărie înconjurate de corupţie.

„Într-o comună mică, ca cea în care am crescut, nepotismul e la fel de obişnuit ca o moştenire de la părinţi, ca mersul la biserică duminica sau ca trecerea anotimpurilor : e ceva în tradiţia noastră, ceva acceptat pur şi simplu”, a mărturisit un student din Cluj, în vârstă de 25 de ani.

„Când creşti în România eşti înconjurat de . Îţi auzi părinţii vorbind despre cutare politician care a făcut avere folosindu-şi puterea. La televizor se discută numai despre asta. Când devii adult percepi corupţia ca pe o parte activă a societăţii”, a spus şi un student român care învaţă la Paris.

„Am crescut în anii ’90 într-o ţară în care întotdeauna se păstra un pachet de Kent şi o sticlă de whiskey în sertar. Le păstrai pentru o vizită la medic, ca să intri într-o şcoală mai bună; le păstrai în caz că aveai un proces şi chiar pentru mers în concediu. România a făcut progrese mari în ultimii ani. A apărut o nouă generaţie care nu mai păstrează în sertar cadouri pentru dat mită. Totul se poate spulbera în următoarele 10 zile”, a povestit un expert în comunicare din Bruxelles.