ASF a transmis Finanţelor un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea statutului Rasdaq

Statutul incert al pieţei Rasdaq este o problemă care trenează de mai mulţi ani şi pe care fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi Bursa nu au reuşit să o soluţioneze. Această situaţie a dus la numeroase dispute între Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), CNVM şi Bursă.

Totul a început după ce în 2004 au fost schimbate prevederile la nivel european, care stabilesc împărţirea pieţelor în reglementată şi sistem alternativ de tranzacţionare. Rasdaq nu mai poate fi considerată piaţă reglementată, aşa cum CNVM a stabilit la înfiinţarea Rasdaq (în 1996), însă Comisia nu a încadrat Rasdaq nici ca sistem alternativ de tranzacţionare.

CNVM a stabilit, totuşi, că firmele şi investitorii de pe Rasdaq trebuie să respecte aceleaşi reguli ca pe o piaţă reglementată, inclusiv lansarea de oferte publice de preluare şi dreptul acţionarilor minoritari de a se retrage din acţionariat înainte de delistare. Clarificarea statutului Rasdaq a fost cerută chiar şi de procurori, pentru a putea stabili dacă unele infracţiuni sunt de factură penală.

Comisia Europeană a transmis României că ar putea primi un avertisment dacă statutul Rasdaq nu va fi clarificat, stabilindu-se că este o piaţă reglementată conform directivelor europene sau un sistem alternativ de tranzacţionare.

Companiile listate pe o piaţă reglementată şi acţionarii semnificativi ai acestora trebuie să respecte o serie de cerinţe de raportare şi transparenţă prin care să fie asigurată protecţia investitorilor. Încălcarea unora dintre prevederile respective, cum ar fi interdicţia de utilizare de informaţii privilegiate, poate fi sancţionată chiar cu închisoare.

Pentru listarea pe o piaţă reglementată companiile sunt obligate să aibă, printre altele, o capitalizare anticipată de minim echivalentul în lei al sumei de 1 milion de euro şi să funcţioneze de cel puţin trei ani.

Companiile care nu îndeplinesc aceste condiţii pot fi listate pe un sistem alternativ de tranzacţionare, unde cerinţele sunt mai permisive.

Fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare a transmis în luna februarie un proiect de act normativ către Ministerul Finanţelor Publice şi Guvern care viza soluţionarea statutului pieţei Rasdaq. Propunerea CNVM asigura acţionarilor firmelor de pe Rasdaq dreptul de a alege pe ce piaţă sau sistem alternativ de tranzacţionare se vor muta.

După ce atribuţiile CNVM au fost preluate la finalul lunii aprilie de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Ministerul Finaţelor a restituit ASF proiectul transmis de Comisie. ASF a revizuit proiectul de lege şi, la începutul lunii iulie, l-a transmis Ministerului Finanţelor Publice şi Parlamentului spre promovare.

„Ulterior, ca urmare a solicitării Ministerul Finanţelor Publice, proiectul de lege a fost refăcut de ASF sub forma unei ordonanțe de urgență, ultima formă revizuită a acesteia fiind înaintată spre promovare către Ministerul Finanţelor Publice prin adresa ASF nr. A/6504/23.08.2013”, se arată într-un răspuns transmis de ASF la solicitarea MEDIAFAX.

În paralel cu proiectul de act normativ emis de ASF, la Senat au fost depuse două propuneri legislative care prevedeau desfiinţarea pieţei Rasdaq şi mutarea firmelor pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare. Cele două proiecte au fost iniţiate parlamentari din mai multe partide, iar săptămâna trecută au primit aviz negativ de la Comisia de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

„Din partea ASF la dezbaterile respective a fost prezent domnul vicepreşedinte Mircea Ursache. În cadrul dezbaterilor, reprezentantul ASF a susţinut necesitatea soluţionării cât mai rapide a acestei problematici, dar nu a formulat solicitarea ca proiectele legislative respective să primească aviz negativ. Cele două propuneri legislative au primit aviz negativ în urma dezbaterilor dintre membrii comisiei respective şi nu ca urmare a solicitării domnului vicepreşedinte Mircea Ursache”, se mai arată în răspunsul ASF.

Unul dintre proiecte, susţinut de mai mulţi senatori PSD, a fost respins marţi de Senat.

Proiectul prevedea ca Bursa să notifice companiile de pe Rasdaq care îndeplinesc condiţiile pentru transfer pe piaţa reglementată, iar acţionarii acestora să decidă unde va fi mutată firma, pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare. Dacă AGA stabilea mutarea pe un sistem alternativ de tranzacţionare, firma era obligată să răscumpere titlurilor acţionarilor care nu erau de acord cu această decizie. Dacă timp de un an acţionarii nu luau nicio decizie privind mutarea de pe Rasdaq, firmele erau mutate automat pe un sistem alternativ de tranzacţionare înfiinţat de BVB, ATS Rasdaq. Şi în acest caz, firmele erau obligate să răscumpere acţiunile deţinute de investitorii care nu erau de acord cu transferul.

Al doilea proiect pentru clarificarea statutului Rasdaq a fost depus de mai mulţi deputaţi PDL şi prevedea încadrarea Rasdaq ca sistem alternativ de tranzacţionare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a inclus în proiectul de ordonanţă transmis în iulie către Ministerul Finanţelor posibilitatea ca firmele de pe Rasdaq să poată fi mutate pe o piață reglementată, dacă îndeplinesc condițiile de admitere, sau în caz contrar pe un sistem alternativ de tranzacționare.

Proiectul ASF prevede dreptul acţionarilor de a se retrage din acţionariatul unei firme, la un preţ echitabil, dacă AGA nu decide transferul pe o piaţă reglementată, respectiv pe un sistem alternativ de tranzacţionare care respectă anumite reguli specifice unui pieţe reglementate.

Totodată, autoritatea vrea crearea unor sisteme alternative de tranzacţionare pe care să se aplice reguli specifice unei pieţe reglementate în ceea ce priveşte drepturile acţionarilor şi obligaţiile firmelor cotate pe aceste sisteme.

„Subliniem că soluția propusă nu prevede expres desființarea pieței Rasdaq, ci intenționează o tranziție lină a societăților comerciale pe sisteme de tranzacționare care se încadrează în tipologia locurilor de tranzacționare prevăzute de legislația europeană și națională în domeniu, care să aibă în prim-plan respectarea voinței emitentului privind tranzacționarea pe un sistem de tranzacționare sau altul, precum și a intereselor și drepturilor legitime ale acționarilor de pe piața de capital”, mai afirmă reprezentanţii ASF.

Pe piaţa Rasdaq sunt listate 1.022 de societăţi, cu o capitalizare totală de 8,3 miliarde lei (1,86 miliarde euro). În ultimii şase ani, aproape jumătate dintre companiile de pe Rasdaq s-au delistat, numărul acestora coborând de la 2.019 în anul 2007, când bursa atingea maxime istorice.

În ultimii ani, rulajele au scăzut continuu. Tranzacţiile din acest an abia au însumat 212 milioane lei (48,1 milioane euro), faţă de 218,6 milioane (48,9 milioane euro) în 2012. În 2011, investitorii au transferat acţiuni de 575,3 milioane lei (136,2 milioane euro). Rulajul din 2013 este cu mult sub cel înregistrat în 2007, când a fost un vârf de 4,254 miliarde lei (1,287 miliarde euro).

Pe piaţa reglementată operată de BVB sunt cotate acţiunile a 81 de companii, cu o capitalizare de 110,4 miliarde lei (24,81 miliarde euro). La aceastã sumă se mai adaugă şi capitalizarea Nuclearelectrica, de 3,17 miliarde lei (714,5 milioane euro), calculată în funcţie de preţul la care sunt tranzacţionate în prezent drepturile de alocare aferente acţiunilor vândute de companie în oferta pentru listare.