ASF derulează un test de stres la peste 100 de fonduri de investiţii din România
‘ASF a aprobat metodologia testului de stres la care vor participa 73 de fonduri deschise de investiţii (OPCVM) şi 29 de fonduri închise de investiţii (AOPC) autorizate în România, precum şi demararea celei de-a doua etape a acestui exerciţiu, care urmăreşte evidenţierea eventualelor vulnerabilităţi existente pentru aceste entităţi, atât la nivel individual (micro-prudenţial), cât şi la nivel sectorial’, se menţionează în comunicat.
Potrivit instituţiei, acest demers are în vedere impactul mai multor factori de stres privind riscul de piaţă (scăderea preţurilor acţiunilor, creşterea ratelor de dobândă, fluctuaţia cotaţiilor valutare), riscul de contrapartidă şi riscul de lichiditate.
Condiţiile extreme (amploarea şocurilor) la care vor fi supuse entităţile participante la exerciţiu sunt: scăderea cu 35% a indicelui BET-XT (urmăreşte evoluţia în cadrul Bursei de Valori Bucureşti a celor mai tranzacţionate 25 de companii) faţă de valoarea la data de referinţă, respectiv scăderea cu 20% a indicelui STOXX 600 (urmăreşte cele mai reprezentative 600 de companii listate pe pieţele europene); creşterea ratei de dobândă pentru leu cu 2 puncte procentuale (200 bps) şi, respectiv, cu 1,5 puncte procentuale (150 bps) pentru obligaţiunile denominate în alte valute (predominant EUR şi USD); scăderi ale cursului de schimb aferent altor valute în care sunt denominate instrumentele financiare deţinute de fond, faţă de valuta fondului, cu 10% comparativ cu nivelul de la data de referinţă; intrarea simultană în incapacitate de plată a celor mai mari 3 contrapartide din punctul de vedere al valorii expunerilor nete la data de referinţă. Valorile pierderilor aferente acestor şocuri sunt determinate în funcţie de clasele de rating ale contrapărţilor; solicitarea simultană de răscumpărare integrală a celor mai mari doi investitori ai OPC în funcţie de valoarea deţinerilor la data de referinţă, precizează ASF.
Societăţile de administrare a investiţiilor (SAI) vor calcula pe rând impactul fiecăruia dintre cei 5 factori individuali, separat pentru fiecare fond deschis şi fond închis de investiţii participant. Impactul va fi estimat asupra fiecărui instrument financiar din portofoliu căruia i se poate aplica factorul respectiv de stres, iar ulterior aceste efecte vor fi însumate pentru a determina impactul cumulat al unui factor asupra activelor totale, activelor nete şi valorii activului net unitar.
‘Toate informaţiile necesare pentru analizarea impactului factorilor de stres vor fi colectate de ASF până la data de 23 septembrie 2016, urmând ca rezultatele şi eventualele măsuri necesare de îmbunătăţire a procedurilor de management al riscurilor să fie cunoscute înainte de finalul anului 2016’, se mai arată în comunicatul ASF.
Potrivit instituţiei, prima etapă a acestui proces a vizat definirea cadrului de desfăşurare a exerciţiului prin intermediul consultărilor cu entităţile din piaţa de capital.
‘Testul de stres, care are ca dată de referinţă 31 martie 2016, are o structură de tip ‘bottom-up’, urmând să fie realizat pe baza datelor şi calculelor de impact solicitate expres pentru acest scop de la entităţile supravegheate, care ulterior sunt validate, agregate şi analizate de ASF’, se subliniază în document.
Conform ASF, scopul exerciţiului este să conducă la aplicarea de noi proceduri care să determine îmbunătăţirea capacităţii fondurilor participante de gestionare a lichidităţii şi riscurilor investiţionale.