Printre vulnerabilităţi, menţionate într-un raport al Băncii Mondiale, se regăsesc: eşecul de a ţine pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariţia unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar şi permanentizarea şomajului tehnic.
„Factorii decidenţi ar putea influenţa obţinerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei şi reforme structurale, care să stimuleze productivitatea şi sustenabilitatea mediului înconjurător. Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea şi educaţia, prioritizează investiţiile în tehnologii, îmbunătăţesc guvernanţa şi cresc transparenţa datoriilor”, se spune în comunicatul ASF.
Potrivit Autorităţii, investiţiile în proiecte de infrastructură verde şi adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susţine niveluri mai ridicate de creştere economică, contribuind în acelaşi timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanţa îmbunătăţită şi reducerea corupţiei pot sta la baza unei creşteri economice pe termen lung. Transparenţa ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane şi ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creştere economică.
Conform Raportului privind perspectivele economice globale realizat de Banca Mondială, activitatea economică mondială va creşte cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forţă a noilor cazuri de infectări cu COVID-19. În acelaşi timp, pentru România este estimată o creştere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% faţă de previziunile din iunie 2020.