Potrivit informaţiilor asociaţiei de profil, postate pe pagina proprie de Facebook, documentele pentru înregistrarea mărcii la OSIM au fost depuse anul trecut, pe data de 5 mai.
În prezent, la nivelul Europei, există astfel de mărci care arată provenienţa lemnului doar în Elveţia şi Franţa.
„Această marcă va arăta faptul că lemnul a fost recoltat şi valorificat în condiţii corecte şi legale din pădurile României şi va fi un reper pe piaţa internaţională a lemnului. La nivelul Europei, doar Elveţia şi Franţa mai au astfel de mărci care arată provenienţa lemnului. Din perspectivă comercială, aplicarea mărcii va aduce plus-valoare firmelor româneşti care exportă lemn şi produse din lemn. Puţină lume ştie, dar lemnul românesc de răşinoase care se foloseşte în construcţii este de o calitate mai bună decât cel din Finlanda, Rusia sau Franţa. Şi este căutat pe pieţele externe. La fel – lemnul de fag. Fagul din România concurează pe pieţele externe cu fagul din Franţa şi cu cel din Serbia. La acest capitol, România este unul dintre cei mai importanţi jucători din Europa”, susţin reprezentanţii ASFOR.
Odată cu această înregistrare la OSIM, certificatul „Lemn Românesc” va fi eliberat de Asociaţia Forestierilor din România.
Într-un interviu acordat la începutul acestui an AGERPRES, Ciprian Muscă, preşedintele ASFOR, explica faptul că scopul proiectului este acela de a promova produsele din lemn românesc pe pieţele externe, atât în Uniunea Europeană, cât şi pe pieţele din zona ţărilor arabe, unde România este un furnizor foarte important.
” „Lemn românesc” este un proiect de promovare a produselor din lemn obţinute în fabrici şi ateliere, tot ceea ce înseamnă parte de mobilier, elemente, instrumente muzicale, tot ce producem din lemn provenit din pădurile României. Scopul proiectului este să promovăm produsele din lemn românesc pe pieţele externe, atât în UE, cât şi pe pieţele din zona ţărilor arabe, unde noi suntem un furnizor foarte important, atât în zona de construcţii, cât şi în cea a producătorilor de mobilier. Avem toate atuurile, pentru că lemnul românesc este de foarte bună calitate. Pădurile româneşti sunt singurele păduri din Europa care au fost gospodărite de sute de ani într-un sistem natural. De exemplu, noi, acum, la Comisia Europeană, discutăm ce înseamnă pădurea naturală şi vine Finlanda şi spune că pădurile de acolo sunt toate naturale. Dar vârsta pădurilor din Finlanda este undeva la 60 de ani, deci este clar că toate sunt artificiale. În schimb, sistemul românesc de silvicultură este unul bazat pe promovarea regenerării naturale”, afirma Muscă.
Acesta a adăugat că modul în care se face exploatarea pădurilor în România „este un mod sănătos care permite să avem, pe de o parte, atât arboretele în vârstă – noi facem recoltarea unor arbori între 120 şi 160 de ani”. „Fagul pe care îl folosim în industrie are între 140 şi 160 de ani, stejarul la fel, 120 – 150 de ani. Deci, practic, lemnul atunci ajunge la valoarea lui maximă. Noi toate arboretele noastre le conducem până la vârste înalte, tocmai pentru a avea lemn de calitate”, a spus şeful ASFOR.
Asociaţia Forestierilor din România este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului, ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţional.